Pesta porcină africană: 440 de focare, în șapte judeţe

„Noi acţionăm cu toată forţa, cu toate structurile statului, avem sprijin din partea armatei, jandarmeriei, poliţiei de frontieră. Veghem în continuare să nu apară noi focare. Avem expusă toată frontiera de nord şi de vest, deşi boala a penetrat prin extremităţi în nord-vest şi sud-est, avem frontieră cu Republica Moldova cu Ucraina. Suntem în permanentă stare de alertă atât pe plan intern pentru a gestiona evoluţia epidemiologică cât şi la frontiere, pentru a preveni apariţia de noi focare. Boala este cât se poate de agresivă, iar la noi a intrat mai târziu faţă de alte ţări de pe coridorul nordic”, a spus Brănescu.

Pesta porcină africană: Două focare, în crescătorii din Tulcea

Acesta a precizat că în momentul de faţă sunt în diferite faze de evoluţie 440 de focare confirmate, din care 438 se află în gospodăriile populaţiei şi două în exploataţii comerciale din judeţul Tulcea, în prima exploataţie urmând să se finalizeze sacrificarea a 45.000 de porci.

„Din nefericire PPA a mai fost confirmată într-o nouă exploataţie din Tulcea, un depozitar cu 17.000 de capete porcine, la care au început deja procedurile de sacrificare. Sunt 7 judeţe afectate, respectiv Satu Mare, unde a debutat primul focar de pestă porcină africană, în care sunt 5 focare la gospodăriile populaţiei şi 8 cazuri la porci mistreţi. 440 de focare sunt la porcul domestic, iar la mistreţ sunt 16 cazuri pe teritoriul României. În Bihor sunt 17 focare în gospodării şi un caz la porc mistreţ, în Sălaj, un caz la mistreţ, în Tulcea 397 de focare la populaţie, două în exploataţii comerciale şi 6 cazuri la porci mistreţ, în Brăila 7 focare toate la gospodăriile populaţiei, în Constanţa – 7 focare şi în Ialomiţa – 5, tot la gospodării ale populaţiei. Este bine să precizez că, prin focar de pestă porcină africană se înţelege evoluţia bolii într-o exploataţie care numără unul sau mai mulţi porci, la care s-a confirmat infecţia cu virusul pestei porcine africane”, a explicat preşedintele ANSVSA.

În ceea ce priveşte pagubele înregistrate până în prezent din cauza PPA, şeful ANSVSA a spus că se vor cuantifica doar la finalul acţiunilor de ucidere, dezinfecţie şi dezinsecţie când se va cunoaşte suma totală, pentru că „ele au o dinamică continuă”.

Pesta porcină africană: Suplimentarea fondurilor europene pentru eradicare

Totodată, Brănescu a subliniat că a fost solicitată şi suplimentarea fondurilor europene alocate Programului de control, supraveghere şi eradicare a PPA, consecutiv extinderii aplicării acestuia, de la 8 judeţe iniţial, la întreg teritoriul României.

„Noi am făcut o solicitare către Comisia Europeană pentru suplimentarea fondurilor acordate deja României, prin programele cofinanţate, sume care urmează a fi utilizate pentru plata despăgubirilor proprietarilor de animale afectaţi de pestă porcină africană, în funcţie de contextul epidemiologic din România, pe care, la acest moment nu îl putem încă aproxima. Am obţinut de facto acest acord şi rămâne ca noi să comunicăm spre decont cifrele exacte rezultate în urma acţiunilor şi a despăgubirilor. Noi avem sume alocate în buget în acest sens, dar au fost depăşite, de aceea am făcut solicitările de rigoare către MFP şi CE”, a explicat şeful ANSVSA.

Pesta porcină africană: Cum se vor acorda despăgubirile

Potrivit sursei citate, despăgubirile pentru proprietarii de animale vor ţine cont de valoarea de piaţă.

„Prin Ordin al Prefectului au fost constituite comisii de evaluare în vederea acordării de despăgubiri proprietarilor afectaţi. Proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie, pentru animalele ucise, furaje, carnea şi produsele din carne. Sumele compensatorii sunt stabilite de către comisiile de evaluare. Despăgubirile se stabilesc în funcţie de valoarea de piaţă. Această evaluare a comisiei se cuantifică într-o valoare de înlocuire, în ideea în care proprietarul poate să îşi cumpere alt porc sau să regăsească valoarea în cazul în care dacă ar fi comercializat animalul. Valoarea de piaţă este practic preţul pe care l-ar fi putut obţine înainte de contaminare”, a mai spus Brănescu.

Nu în ultimul rând, şeful ANSVSA a menţionat că Guvernul sprijină toate acţiunile pe care le întreprinde autoritatea pentru gestionare bolii.

„S-a introdus o nouă prevedere legislativă în HG 1214 care reglementează acordarea de despăgubiri pentru animale ucise, respectiv aceea că se despăgubesc şi animalele care nu au fost identificate. Tot pentru a preîntâmpina extinderea virusului pestei porcine africane, au fost adoptate prevederi legislative şi pentru controlul porcilor mistreţi din zonele în care există focare de pestă porcină africană. Mă refer la acordarea de stimulente financiare pentru vânători, gestionari ai fondului cinegetic, persoanelor implicate în managementul silvic, dar şi persoanelor fizice care notifică DSVSA judeţene existenţa unor cadavre de porci domestici sau a unor porci domestici care prezintă semne clinice de pestă porcină africană (HG 830)”, a afirmat Brănescu.

Pesta porcină africană: Care sunt zonele de restricție

În ceea ce priveşte restricţiile pentru România din cauza PPA, şeful ANSVSA susţine că România are doua zone de restricţie, zona a treia, în est, din care fac parte judeţele Tulcea, Constanţa, Brăila, Ialomiţa şi Călăraşi, supranumită şi zona roşie de protecţie, dar şi în partea de nord-vest, respectiv judeţele Satu Mare, Bihor şi Sălaj, în care sunt în evoluţie focare sau cazuri la mistreţi.

„Acestea sunt cele care generează restricţii punctuale. Mai există zona I care bordurează practic zonele de restricţie anterior menţionate. Aceste judeţe au restricţii majore, deci din zona a treia nu pleacă nimic spre comerţ intracomunitar, către celelalte state din UE”, a adăugat şeful ANSVSA.

Brănescu le transmite crescătorilor de animale să anunţe de urgenţă medicii veterinari pentru orice suspiciune de boală.

„Vreau să transmit un mesaj către toţi proprietarii de animale să ne anunţe, să notifice de urgenţă medicul veterinar cu privire la orice suspiciune de PPA. Elementul vital pentru gestiunea PPA îl reprezintă ‘early detection’, detecţia rapidă a acestor focare. În evoluţia oricărei boli grave, intervenţia rapidă este crucială, cu cât o descoperi mai repede şi intervii mai repede ai şanse de succes, cu cât o laşi să progreseze, ai probleme din ce în ce mai mari mari. Noi avem nevoie de tot suportul cetăţenesc, de reacţie cetăţenească pentru că este în interesul comun al tuturor românilor să avem o gestiune cât mai favorabilă a bolii”, a mai spus preşedintele Autorităţii.