România şi Bulgaria au rămas singurele ţări cu pestă porcină la animale domestice. Exporturile sunt aproape blocate

UPDATE: Avem 585 de focare de pestă porcină africană.Opt focare sunt în ferme comerciale

Conform ultimelor publicate de către ANSVSA, ce datează din 14 ianuarie, PPA evoluează în 246 de localități din 25 de județe, cu un număr de 585 de focare (dintre care 8 focare în exploatații comerciale și 2 focare în exploatații de tip A. Numărul focarelor active a scăzut cu 24 de la precedenta actualizare. În alte 11 județe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreți. De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, și până în prezent, au fost eliminați 551.799 de porci afectați de boală și au fost diagnosticate 2.558 de cazuri la mistreți.

Ultima raportare a Comisiei Europene privind pesta porcină africană, ce datează din 8 ianuarie a.c, plasează România și Bulgaria pe lista cu singurele state care se mai confruntă încă cu focare de pestă porcină africană la porcii domestici. Mai mult, România este la mare distanță de Bulgaria, cu 25 focare, de cinci ori mai multe față de țara vecină.

Conform datelor statistice ale UE, pesta porcină s-a manifestat însă atipic în România, înregistrîndu-se de la început un număr mai mare de focare de pestă la porcii domestici decât la mistreți.

În rest, alte șapte state membre mai au pestă porcină pe teritoriul lor, dar numai la porcii sălbatici. Este vorba despre Polonia (73 de focare), Ungaria (39 de focare), Italia (4), Estonia (1), Slovacia (1), Litianua (7),Letonia (11). Totodată, România se află și pe lista statelor cu pestă la porcii sălbatici cu 26 de focare, iar în data de 9 ianuarie s-a mai confirmat un focar în județul Galați.

Conform datelor Comisiei Europene, în 2018, au existat 1.359 de focare la porcii domestici, dintre care 1.163 în România, 109 în Polonia, Lituania cu 51, Letonia-10, Italia-25 și Bulgaria 1.

La porcii sălbatici însă, au existat aproximativ 5.400 de focare, dintre care cele mai multe în Polonia-peste 2.400.

În 2019, mai existau doar 67 de focare la porcii domestici, dintre care în România 66, unul în Italia și unul în Polonia. Altfel spus, Români a stins din 2018 și până acum un număr de 1.138 de focare de pestă porcină africană la porcii domestici, cel mai mare număr din UE. De asemenea, a stins și 156 de focare de pestă la porcii mistreți.

Toate cele 42 de județe ale țării, inclusiv capitala se află într-una dintre anexele ce completează Decizia de punere îm aplicare privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre, indică ultima Decizia a Comisiei Europene în acest sens.

Efecte asupra comerțului. Exporturile sunt aproape complet blocate

În afară de necesitatea de a sacrifica, apariția unui focar de pestă porcină într-o anumită zonă presupune și o multitudine de restricții sau chiar blocare circulației animalelor și a cărnii dinspre acea regiune. Potrivit Regulamentelor UE, în momentul de față, zonele afectate de PPA sunt încadrate, în funcție de risc, în patru categorii (părți) neputându-se face comerț cu porci vii sau carne de porc între zonele din categorii diferite.

Or, potrivit ultimei Decizii a Comisiei Europene (UE 2020/15) privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre, toate cele 42 de județe ale țării, inclusiv zona București figurează în una dintre Anexe. Mai exact, cu excepția județului Suceava- care face parte din Anexa 1 și Bistrița care face pate din Anexa II, toate celelalte județe fac parte din Anexa III- adică zone cu cel mai mare risc, unde sunt afectate și exploatații de porcine, și cu cele mai multe măsuri de precauție.

Încadrarea în Anexa III a unei regiune presupune interzicerea expedierii de porci vii, transportul de ovule, embrioni ,carne de porc, preparate din carne de porc, produse din carne de porc, orice alte produse care conțin astfel de carne și subproduse de carne de porc. 

Din regiunile din Anexa II, cum este cazul Bistriței este interzis comerțul animalelor vii, iar din cele ce fac parte din Anexa I se poate exporta, dar cu unele condiții.

Altfel spus, în principiu, România nu mai poate exporta carne de porc în statele membre sau țări terțe, fără a face uz de anumite derogări de la Decizia UE din 2014. (2014/178/UE). Iar singura regiune de unde s-ar putea exporta mai ușor este Suceava ce face încă parte din Anexa I.

De altfel, și Ministerul Agriculturii, Adrian Oroș declara la finele lunii noiembrie 2019 „că suntem în pericol de a ne închide pe ani de zile tot exportul”. „Adică nu vom putea mișca nici porci, nici produse de carne în Europa. Când am ajuns la minister am găsit un ordin privind dimensionarea exploatațiilor. Ordin pe care domnul Daea l-a semnat în ultima zi de mandat, înainte de plecare. Sigur că trebuia semnat acum doi ani, tocmai ca să fim credibili acolo, la Comisia Europeană. Acum, cei de la ANSVSA trebuie să facă niște norme de bio-securitate, în așa fel încât joi să prezinte niște garanții că acele norme o să fie respectate. Altfel, repet, suntem în pericol ca producția românească de carne, mă refer aici la marile crescătorii, să fie pusă în pericol pe ani de zile. Noi și așa nu reușim decât cam 35% din consumul de carne să-l producem în România. Restul de 65% îl importăm”, a spus Adrian Oros, care a precizat că diferența dintre importuri și exporturi este de 2 miliarde de euro, potrivit Mediafax.

Potrivit datelor INS, în primele nouă luni ale anului trecut, România a exportat carne de porc în valoare totală de 6,7 milioane de euro, cu 414,1 milioane de euro mai puțin decât am importat.

Conform ultimelor date ale ANSVSA, ce datează din 7 ianuarie, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 235 de localități din 25 de județe, cu un număr de 609 de focare (dintre care 9 focare în exploatații comerciale și 2 focare în exploatații de tip A). De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, și până în prezent, au fost eliminați 545.022 de porci afectați de boală și au fost diagnosticate 2.473 de cazuri la mistreți. 

În total au fost stinse 2.282 de focare.

Până la această data (06.01.2020) au fost despăgubiți 14.800 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 403 milioane de lei.