Peste 1.300 de medicamente care costă sub 25 de lei riscă să dispară de pe piaţă din cauza taxei clawback

În primul trimestru al acestui an, taxa clawback a ajuns la aproape 20% din valoarea medicamentelor decontate de autorităţi în primele trei luni ale anului, iar Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) estimează că în trimestrul al doilea va fi în jur de 25%, iar până la sfârşitul anului poate ajunge şi de 30%.

Taxa clawback creşte din cauza introducerii de noi molecule în mod necondiţionat pe lista medicamentelor compensate, fără buget suplimentar, la care se adaugă micşorarea plafonului pentru pensionari, precum şi eliminarea comisiilor de specialitate care verificau validitatea reţetelor, spun oficialii APMGR.

Din anul 2016 până în aprilie anul acesta, 42 de noi molecule au fost introduse pe lista de medicamente compensate, care au generat un consum suplimentar anual de circa 70 milioane de lei. Mai mult, introducerea recentă a alte două molecule noi – Kadcyla (Trastuzumabum emtansinum) şi Tagrisso (Osimertinib) – va genera un consum suplimentar anual de 129 milioane lei, respectiv 37 milioane lei. Micşorarea plafonului pentru pensionari, precum şi eliminarea comisiilor de specialitate înseamnă o creştere substanţială a consumului, cu alte 200 milioane lei anual, explică reprezentanţii APMGR.

“Taxa clawback este o taxă pe cifra de afaceri pentru producătorii de medicamente şi nicio companie din nicio industrie nu poate supravieţui mult timp cu un nivel al acesteia aproape de 30%. Asta înseamnă distrugerea industriei farmaceutice locale şi dispariţia unor medicamente esenţiale pentru milioane de pacienţi, mai ales pentru cei cronici, medicamente care se adresează unor arii terapeutice de bază, precum: boli cardiovasculare şi digestive, cancer, boli ale sistemului nervos central şi ale aparatului respirator”, a spus Adrian Grecu, preşedintele APMGR.

Vrem să fim bine înţeleşi: introducerea a noi molecule este benefică pentru pacient şi pentru sistemul de sănătate, la fel şi micşoarea plafonului de compensare pentru pensionari. Dar noi, producătorii de medicamente generice, nu mai putem finanţa acest consum de care nu noi suntem responsabili. Pentru a supravieţui trebuie să renunţăm la medicamentele ale căror costuri de producţie nu mai pot fi acoperite, sau să închidem facilităţi de producţie. Şi pacienţii, şi economia României vor pierde, a explicat Grecu.

Efectele creşterii continue a taxei clawback, plătite de producătorii de medicamente generice: peste 2.300 de medicamente riscă să dispară de pe piaţă românească, iar 60% dintre acestea au preţuri sub 25 de lei, potrivit unei estimări Cegedim.

Multe dintre acestea sunt produse în România, de producători români, care produc doar medicamente generice, spun reprezentanţii APMGR.

Închiderea capacităţilor de producţie dedicate medicamentelor cu prescripţie medială va duce la pierderea a mii de locuri de muncă şi a zeci de milioane de euro, bani plătiţi prin taxe către bugetul de stat. Conform APMGR, numai taxele pe salarii plătite anual la bugetul de stat de producătorii de medicamente generice se ridică la circa 80 milioane de euro. În plus, investiţii de aproape 100 de milioane de euro au fost blocate de producătorii de medicamente generice cu fabrici în România, din cauza pierderilor provocate de taxa clawback şi a impredictibilităţii acesteia.

APMGR susţine că în nicio ţară din Europa taxa clawback nu se aplică medicamentelor generice. Iată de ce: medicamentele generice sunt o sursă de economii la bugetul de stat şi ajung la foarte mulţi pacienţi, datorită preţurilor mici.

În Franţa, sistemul payback nu include medicamente generice sau biosimilare; în Italia, taxa clawback s-a plătit doar în anul 2013 şi nivelul acesteia a fost de 3%; în Polonia, sistemul payback nu s-a aplicat în ultimii trei ani; în Croaţia, sistemul payback se aplică numai pentru o listă limitată de medicamente scumpe.

“Taxa clawback din România este un model unic în Europa, nu numai prin faptul că aduce o povară enormă pentru producători, ci şi prin faptul că România este singura ţară care penalizează medicamentele ieftine, medicamentele generice”, a conchis Grecu.

APMGR susţine că medicamentele generice sunt discriminate nu doar prin clawback, ci şi prin sistemul de acordare a preţurilor. Companiile membre APMGR au zeci de dosare de solicitare de preţ pentru medicamente generice, unele în aşteptare de peste şase luni. În tot acest timp în care statul întârzie aprobarea preţului pentru medicamentul generic, bugetul României pierde, pentru că decontează medicamente inovative mult mai scumpe.

APMGR solicită Guvernului introducerea imediată a calculului diferenţiat al taxei clawback pentru medicamentele generice pentru trimestrele al treilea şi al patrulea ale acestui an, şi eliminarea taxei clawback pentru medicamentele generice de la 1 ianuarie 2018, concomitent cu introducerea moleculelor noi pe listă doar cu contracte cost-volum şi/sau cost-volum rezultat.

Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România este o organizaţie non-guvernamentală şi indepedentă, care îşi propune să contribuie în mod activ la îmbunătăţirea accesului la tratament farmaceutic pentru pacienţii români.

Companiile membre APMGR au fabrici în Bucureşti, Cluj-Napoca, Tîrgu Mureş şi Constanţa, unde se produc peste 1.500 de medicamente generice care acoperă toate clasele terapeutice, de la produse antireumatice şi antialergice, până la produse oncologice.

Citeşte şi: Creşterea taxei clawback în primul trimestru al acestui an, inexplicabilă – Roche România

Industria locală de medicamente generice (ieftine) contribuie cu circa 1,5% la PIB şi asigură peste 8.000 de locuri de muncă.

APMGR reprezintă principalele companii producătoare de medicamente generice din România: Actavis, Accord Healthcare, Amring Pharmaceuticals, Biofarm, Dr. Reddy’s, Egis, Fresenius Kabi, Gedeon Richter, Infomed Fluids, Krka, Labormed, Magistra CC, Medochemie, Mylan, Sandoz, Terapia-a Sun Pharma company, Teva, Zentiva.

Actualizare 14 iulie 2017, ora 13:30

Roche Romania: Nimeni nu trebuie să pună un preţ pe viaţa femeilor cu cancer. 

În contextul recentelor afirmaţii ale Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România, publicate în presă, dorim să precizăm că accesul la inovaţie este un drept inalienabil al pacienţilor români. Credem că pacienţii români trebuie să aibă acces atât la medicamente inovative, cât şi la generice, spun oficialii Roche Romania într-o luare de poziţie remisă astăzi ECONOMICA.NET.

Medicamentul Kadcyla, aflat în portofoliul Roche Romania, se adresează pacientelor cu cancer de sân metastatic, fază avansată a bolii în care opţiunile terapeutice sunt foarte limitate. Nimeni nu trebuie să pună un preţ pe viaţa femeilor cu cancer, în condiţiile în care rata mortalităţii cauzate de cancerul de sân în România este de 36%, cu mult mai mare decât media europeană, au explicat oficialii Roche.

Contribuţia Roche la sistemul de sănătate prin plata taxei clawback în anul 2016 şi în primul trimestru al anului 2017 se ridică la 110 milioane de lei, au conchis oficialii Roche Romania.