Peste 1.400 de angajaţi din afara UE, aflaţi la muncă în ţară, şi-au pierdut locurile de muncă în pandemie; sub 20% dintre ei s-au reangajat

„De la declanşarea stării de urgenţă, la nivelul Inspectoratului General pentru Imigrări au fost primite 1421 de notificări din partea angajatorilor privind încetarea contractelor de muncă. Majoritatea cetățenilor străini notificați sunt din Sri Lanka (401), Nepal (237), Vietnam (192), India (128), Turcia (108), Moldova (76), Egipt (40) şi își desfăşurau activitatea în domeniul construcţiilor și HORECA. De asemenea, 238 de cetățeni străini s-au reangajat, mare parte păstrându-și domeniul de activitate”, au spus, exclusiv pentru Economica.net, oficialii Inspectoratului General pentru Imigrări.

Informaţia vine în contextul în care Ministrul Muncii a dat asigurări că Agenţiile Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă îi vor ajuta pe aceştia să-şi găsească noi locuri de muncă, în cazul în care vor să muncească, în continuare, în România. Violeta Alexandru a mai spus că majoritatea celor care şi-au pierdut locurile de muncă înainte de termenul stabilit prin contract vor să rămână şi să lucreze în ţara noastră. Detalii, aici.
În primul semestru al acestui an, Inspectoratul General pentru Imigrări a emis peste 15.300 avize de angajare/detașare cetățenilor străini. Cei mai mulți provin din state asiatice, respectiv Nepal, India, Sri Lanka, Turcia, au mai spus pentru Economica.net oficialii IGI.

Citeşte o statistică exclusivă Economica.net: Peste 25.000 de cetăţeni din afara UE muncesc în România; majoritatea din Vietnam, Turcia, Nepal

Aproape 25.200 de cetăţeni extracomunitari aveau permise de şedere în scop de muncă, în ţara noastră, la 30 iunie 2020, cu peste 75% în plus faţă de nivelul înregistrat în perioada identică a anului 2019, reiese dintr-o statistică făcută de Economica.net, pe baza datelor pe care le-am primit de la Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI).

Profilul lucrătorilor extracomunitari din ţara noastră

Vietnam, Turcia, Nepal – în topul ţărilor din care provin lucrătorii din afara UE, aflaţi în ţara noastră.

Majoritatea lucrătorilor extracomunitari din România sunt din Vietnam (peste 4.700 de oameni), Turcia (peste 3.000 de oameni), Nepal (aproape 3.000 de oameni), Sri Lanka (peste 2.300 de persoane), India (circa 2.300 de oameni), China (aproape 2.000 de persoane), Moldova (în jur de 1.600 de persoane), Filipine (aproape 1.000 de oameni) şi Serbia (peste 500 de persoane), reiese dintr-o analiză făcută de Economica.net pe baza datelor pe care le-am primit de la IGI.

Peste 40% dintre ei lucrează în Bucureşti – Ilfov.

Cei mai mulţi cetăţeni din afara UE lucrează în Bucureşti (peste 7.000), Ilfov (peste 3.300 de oameni), Constanţa (în jur de 1.800 de oameni), Timiş (circa 1.600 de oameni), Cluj (peste 1.100 de persoane), Braşov (peste 1.000 de oameni), Tulcea (aproape 860 de oameni), Arad, Prahova, Galaţi (peste 600 de oameni în fiecare dintre aceste judeţe), reiese din analiza Economica.net.

Peste jumătate dintre angajaţii din afara UE, aflaţi în ţara noastră, au între 18 ani şi 34 de ani, arată statistica făcută de Economica.net.

Peste 13.000 dintre cetăţenii extracomunitari care lucrează în ţara noastră au între 18 şi 34 de ani, în vreme ce aproape 12.000 de oameni au vârste cuprinse între 35 de ani şi 64 de ani. Ca fapt insolit, nouă lucrători extracomunitari au maximum 17 ani, iar 68 de oameni au peste 65 de ani, rezultă din analiza făcută de Economica.net, bazată pe datele primite de la IGI.

Deocamdată, pentru acest an Guvernul a aprobat un contingent de 30.000 de noi lucrători din afara Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, potrivit Hotărârii de Guvern nr. 968 din 2019, despre care ECONOMICA.NET a scris, pe larg, aici. 

Inspectoratul General pentru Imigrări a explicat pentru Economica.net care sunt paşii parcurşi de angajatori ca să aducă la muncă, în ţară, lucrători extracomunitari:

„Actul normativ care reglementează încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României este OG nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România.
Astfel, conform prevederilor ordonanţei, străinii pot fi încadraţi în muncă în baza avizului de angajare/detaşare obţinut de angajatori, care se eliberează de către structurile Inspectoratului General pentru Imigrări, dacă sunt îndeplinite condiţiile generale și condiţiile specifice prevăzute de ordonanţă, în funcție de tipul de lucrător.
Conform art. 28 al ordonanţei mai sus menţionate, cererea pentru eliberarea avizului de angajare/detaşare se depune de către angajator/beneficiarul prestării de servicii la formaţiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări în a cărei rază de competenţă îşi are sediul angajatorul/beneficiarul prestării de servicii. Documentaţia necesară obţinerii avizului de angajare/detaşare poate fi depusă de orice persoană care are calitatea de reprezentant al angajatorului/beneficiarului prestării de servicii, în condiţiile legii.
Cererea se soluţionează în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia. În cazurile în care, pentru constatarea îndeplinirii condiţiilor de obţinere a avizului de angajare/detaşare, sunt necesare verificări suplimentare, termenul de soluţionare a cererii poate fi prelungit cu cel mult 15 zile.

După obţinerea avizului de muncă de către angajator, cetăţeanul străin poate obţine o viză de lungă şedere în acest scop, iar ulterior după intrarea în România viza se prelungește prin permisul unic de şedere. Permisul atestă dreptul de ședere în România și poate fi prelungit cu 30 de zile înainte de expirarea celui anterior.

Prin excepție, nu este necesară obținerea avizului de angajare pentru încadrarea în muncă pe teritoriul României a străinilor care fac parte din categoriile prevăzute de art. 3 alin. (2) din ordonanța mai sus menționată.

În situaţia în care raportul de muncă încetează înainte de expirarea perioadei pentru care a fost eliberat permisul unic, cetăţeanul străin are posibilitatea de a mai rămâne pe teritoriul țării noastre, nu mai mult de 90 de zile, în vederea identificării unui nou angajator. Noul angajator va solicita pentru acesta un nou aviz de muncă, nefiind necesar obţinerea unei alte vize de lungă şedere în scop de muncă”, au spus pentru Economica.net oficialii Inspectoratului General pentru Imigrări.