Peste 1,6 milioane de elevi şi studenţi cu rezultate slabe, sprijiniţi să îşi termine studiile

Guvernul şi Banca Mondială au lansat, joi, Proiectul privind Învăţământul Secundar din România (ROSE), finanţat printr-un împrumut de 200 de milioane de euro, care va fi implementat de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice până în anul 2022.

În cadrul proiectului vor primi sprijin 80% dintre liceele de stat şi 85% dintre facultăţi, fiind vizate reducerea ratei de abandon şcolar în anii terminali ai învaţământului liceal, creşterea ratei de participare şi de promovabilitate la examenul de bacalaureat în liceele cu performanţe slabe, creşterea ratei de înscriere în învăţământul superior şi reducerea abandonul şcolar în primul an de facultate.

„Proiectul ROSE este inovator, deoarece pune împreună provocările cu care se confruntă atât sistemul preuniversitar, cât şi sistemul de învăţământ superior din România, în contextul mai larg al accesului, calităţii şi echităţii. În fiecare an, un număr semnificativ de elevi români se confruntă cu probleme în ceea ce priveşte tranziţia la învăţământul terţiar, iar sprijinul acordat acestor elevi reprezintă una dintre priorităţile Guvernului României. Angajamentul ministerului de a creşte ratele de tranziţie şi retenţie trebuie să fie însoţit de un demers continuu, dincolo de mandatele miniştrilor, astfel încât să se obţină impactul dorit”, a declarat ministrul Educaţiei şi Cercetării Ştiintifice, Adrian Curaj.

Elisabetta Capannelli, director de ţară pentru România şi Ungaria al Băncii Mondiale, a declarat că, în anul şcolar 2011-2012, au fost aproximativ 100.000 de tineri fără perspectiva de a trece către învăţământul terţiar, reprezentând 50% dintre elevii înmatriculaţi în ultimul an de liceu, iar aproape 20.000 de studenţi au abandonat studiile în primul an de facultate.

„Astăzi, lansăm un nou proiect, ROSE, pentru a contribui la soluţionarea acestor aspecte. Este cel mai mare proiect al Băncii Mondiale în Europa şi Asia Centrală în domeniul educaţiei. Suntem mândri de angajamentul românilor de a îmbunătăţi tranziţia către învăţământul superior, retenţia studenţilor în primul an de facultate şi calitatea sistemului de învăţământ”, a spus Elisabetta Capannelli.

Guvernul şi Banca Mondială se aşteaptă ca, până la finalul implementării proiectului ROSE, în 2022, de rezultatele acestuia să beneficieze 1,6 milioane de elevi din 1.160 de licee identificate ca având „performanţe scăzute” şi studenţi din 300 de facultăţi ce se confruntă cu riscul de abandon în primul an.

Proiectul are ca ţintă creşterea ratei de promovare la bacalaureat cu 10%, de la 49,6% la 59%, şi reducerea abandonului în ultimul an de liceu de la 6,5% Ia 3,5%, pentru liceele sprijinite în proiect.

Grupurile vulnerabile şi marginalizate sunt o prioritate pentru proiect, în condiţiile în care sărăcia extremă şi alte dezavantaje socio-economice reprezintă constrângeri majore în tranziţia către învăţământul terţiar şi dobândirea de competenţe de nivel superior, esenţiale pentru succesul pe piaţa muncii sau pentru atingerea unui nivel mai ridicat de educaţie.

Valoarea medie a unui grant pentru licee este de 100.000 de euro, pentru o perioadă de implementare de patru ani.

Activităţile din cadrul primei componente includ revizuirea programelor şcolare pentru învăţământul secundar superior, luând în considerare şi nevoile elevilor aparţinând grupurilor dezavantajate, inclusiv romă, formarea cadrelor didactice şi a directorilor de şcoli în vederea implementării programelor şcolare revizuite, îmbunătăţirea condiţiilor de formare în casele corpului didactic, revizuirea şi actualizarea băncilor de itemi pentru evaluarea naţională de la finalul clasei a VIII-a şi examenul de bacalaureat şi formarea profesorilor în domeniul evaluării, analiza posibilităţii introducerii şi implementării unei evaluări pentru elevii de clasa a X-a, la finalul învăţământului obligatoriu, elaborarea de materiale de predare – învăţare în format digital, dezvoltarea şi implementarea de campanii de conştientizare pentru elevi şi cadre didactice, consolidarea capacităţii Ministerului Educaţiei de a utiliza informaţiile educaţionale pentru a monitoriza învăţământul secundar superior şi tranziţia elevilor către învăţământul superior.

Obiectivul celei de-a doua componente este de a sprijini încă din primul an de facultate studenţii aflaţi în risc de abandon. Activităţile eligibile vor include: programe remediale, tutoriat, consiliere şi orientare, servicii de sprijin, promovarea târgurilor de locuri de muncă, ateliere de lucru în domenii specifice, precum şi campanii de conştientizare. Schema de granturi va acorda prioritate domeniilor de creştere economică în România, precum agricultura, ingineria şi ştiinţele exacte, fără a exclude alte domenii.

De asemenea, granturile vor finanţa implementarea unor programe de tip „summer bridge” pentru elevii de liceu în campusurile universităţilor şi dezvoltarea unor centre de învăţare în universităţi.

În cadrul celei de-a treia componente vor fi finanţate activităţi de management de proiect, monitorizare şi evaluare şi audit.

Rezultatele PISA 2012 (Programul pentru Evaluarea lnternaţională a Elevilor) arată că 37,3% dintre elevii de 15 ani deţin competenţe de nivel scăzut la citire/lectură, (comparativ cu 18,1% media UE), iar 40,8% deţin competente de nivel scăzut la matematică (comparativ cu 23,5% media UE).

Deşi rata înscrierilor în învăţământul secundar superior este ridicată, tranziţia către învăţământul superior este mult scăzută, fapt datorat atât abandonului şcolar în creştere, cât şi rezultatelor slabe la examenul de bacalaureat.

Din datele Institutului Naţional de Statistică (INS) reiese că rata brută a înscrierilor în învăţământul secundar superior a crescut de la 75% la 94,9%, din 2005 până în 2011. În anul şcolar 2012-2013 erau înscrişi 776.616 elevi în 1.605 de licee din România. Cu toate acestea, rata medie a abandonului şcolar la nivelul liceelor a crescut de la 2,2% în 2009 la 3,8% în 2011, cu un procent mai mare în liceele tehnologice (5,3 în 2011), precum şi în liceele din mediul rural (aproximativ 7% în clasa a Xl-a, în 2012).

În aceeaşi perioadă, rata de absolvire cu diplomă de bacalaureat a liceului pentru elevii în vârstă de 18 ani a scăzut de la 78% la 39,2%, în mare parte datorită modificării procedurilor de derulare a examenului. Rata medie de promovare la bacalaureat a scăzut de la 78 la 58% din 2009 până în 2013, rezultate mai scăzute fiind înregistrate în liceele tehnologice (aproape 20% în unele cazuri).

Înscrierile în învăţământul superior au scăzut semnificativ comparativ cu 2005. Per ansamblu, înscrierile în învăţământul superior au scăzut cu 35%, de la 716.464 în 2005 la 464.592 în 2012. Potrivit datelor INS, rata de înscriere în învăţământul superior a elevilor în vârstă de 18 ani (vârsta de intrare în învăţământul superior) a scăzut cu 50% în aceeaşi perioadă.

Chiar dintre studenţii care au ajuns în învăţământul superior, unii se află în situaţie de risc de abandon în primii doi ani de studiu. Rata de retenţie în primul an din învăţământul superior a fost de 82,9% în 2012. În plus, perioada medie petrecută în învăţământul superior pentru studenţii cu vârste cuprinse între 19 şi 23 ani a scăzut de la 1,4 ani în 2005 la 1,2 ani în 2012. Aceste date arată faptul că mulţi studenţi abandonează studiile universitare în primul an. În 2011-2012, aproximativ 20.000 de studenţi erau în situaţia de risc de abandon în primul an de studiu.

Au fost identificate trei categorii principale de motive pentru care elevii abandonează liceul sau nu reuşesc să ia bacalaureatul: de natură pedagogică, de natură financiară şi de natură personală. Motivele de natură pedagogică vizează calitatea scazută a activităţilor educaţionale furnizate în unele licee, de exemplu elevii nu sunt pregătiţi la un nivel satisfăcător, ceea ce poate conduce la eşec şi abandon. Motivele financiare se referă la costurile directe ridicate pe care le presupune frecventarea cursurilor pentru unele familii, cum ar fi transportul, subzistenţa şi cărţile. Motivele personale includ lipsa de motivare în rândul unor elevi pentru a-şi continua studiile, evenimente care nu ţin de voinţa şcolarului, cum ar fi mutarea părinţilor, lipsa de informare cu privire la beneficiile şcolarizării, discriminarea sau stigmatizarea în mediul şcolar, precum şi faptul că elevii mai degrabă doresc să realizeze un venit sau să dispună de timp liber, în loc să meargă la şcoală.

Studenţii care sunt consideraţi în situaţie de rise de abandon a universităţii fac parte, de regulă, din următoarele categorii: studenţi care au intrat la universitate cu note mici, studenţi care provin din mediul rural sau grupuri socio-economice dezavantajate, studenţi de etnie romă. Aceşti studenţi se confruntă deseori cu probleme academice de adaptare în timpul anilor universitari, probleme care conduc la rezultate inferioare colegilor de an la o tendinţă de izolare socială în comunitatea universitară. Fără un sprijin adecvat, aceşti studenţi identifică cu dificultate modalităţi adecvate prin care să evite rezultatele slabe şi abandonul, care pe termen lung au ca efect excluziunea socială.