„În România, activităţile ce intră sub incidenţa Legii nr. 12/1990 (republicată) privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii ilicite, se dezvoltă rapid la umbra „protecţiei” oferite de funcţionarii din primarii, de organele Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală, de organele controlului financiar şi de personalul Poliţiei Române, Jandarmeriei Române şi Poliţiei de Frontieră Române. Din statisticile Asociaţiei Societăţilor de Service Auto Independente şi ale Federaţiei Operatorilor Români de Transport rezultă, în mod cert, că, la nivel naţional, funcţionează peste 10.000 de unităţi de tip service neautorizate, ce desfăşoară activităţi ilicite de prestări servicii, cu încălcarea prevederilor legii”, precizează cele două organizaţii, într-un comunicat de presă citat de Agerpres.
Potrivit sursei citate, în actul normativ care reglementează activităţile de tip service se stabileşte că efectuarea de activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii, după caz, fără îndeplinirea condiţiilor stabilite prin lege şi săvârşite de către persoane fizice se sancţionează cu amendă de la 500 lei la 5.000 lei, iar dacă sunt săvârşite de persoane juridice, cu amendă de la 2.000 lei la 20.000 lei.
„Unităţile reparatoare neautorizate, ce aparţin persoanelor fizice, efectuează intervenţii la nivelul sistemelor de frânare, direcţie, suspensie sau reparaţii la nivelul şasielor şi caroseriilor, fără a oferi garanţii, utilizând piese auto de pe piaţa neagră, fără instrumente tehnice omologate şi verificate ISCIR, punând astfel în pericol viaţa şi integritatea fizică a participanţilor la trafic. Acest tip de unităţi reparatoare au înflorit pe fondul importului masiv de vehicule second-hand (odată cu eliminarea taxei de mediu), respectiv modului deficitar în care se efectuează inspecţia tehnică periodică -ITP, dar mai cu seamă din cauza inconştienţei autorităţilor ce refuză să îşi facă datoria şi să aplice legea. În acest context, este absolut firesc ca service-urile autorizate, ce îşi desfăşoară activitatea legal, să suporte greu presiunea concurenţei neloiale, căutând cu disperare soluţii pentru acoperirea deficitului de forţă de muncă ce a migrat masiv şi către această zonă a economiei subterane”, se menţionează în comunicat.
Reprezentanţii ASSAI şi FORT estimează că impactul bugetar negativ în acest sector economic este de aproximativ 500 milioane de euro anual, fără a lua în calcul şi comercializarea pieselor auto prin reţele ilicite, „absolut imposibil de estimat, în prezent”.
Pe fondul acestui fenomen, cele două entităţi menţionează că au solicitat Guvernului României să ia măsurile necesare pentru aplicarea corespunzătoare a legii în privinţa tuturor activităţilor ilicite ce se promovează direct în mediul online, însă, cu toate că situaţia este extrem de gravă, nu există până în prezent niciun rezultat concret.