Prețul mediu plătit de șoferii români pentru clauza decontare directă, în primele șase luni din 2023, a rămas constant comparativ cu perioada similară a anului trecut, adică 109 lei pe an, aceasta fiind o premieră în istoria sistemului. Totuși, mai puțini șoferi au optat pentru această facilitate, în primul semestru al acestui an, numărul lor scăzând de la circa 146.500, în prima parte a lui 2022. Ca portofoliu, existau, la finalul S1 2023, circa 340.000 de clauze active, față de peste 385.000 în prima parte din 2022. Scăderea numărul de clauze cu decontare directă poate fi explicată inclusiv prin ieșirea din piață a Euroins, societatea care strângea de departe cele mai multe reclamații și ale cărei probleme au fost confirmate chiar prin ridicarea licenței, pe motiv că avea un deficit de capital de solvabilitate de peste 400 de milioane de euro.
Clauza de decontare directă presupune că cel care plătește despăgubirea în caz de accident este asigurătorul șoferului păgubit, nu al celui vinovat, așa cum se întâmplă în cazul polițelor fără decontare directă. Asigurătorul păgubitului recuperează ulterior suma de la celălalt asigurător, însă această procedură nu îl mai afectează pe asigurat. În acest fel, atunci când în piață apar situații ca cea generată de falimentele City Insurance sau Euroins, adică un număr important de asigurați RCA preluați de o singură companie, care are și probleme cu plata daunelor, șansele de a fi despăgubit la timp cresc substanțial.
Semne bune pentru șoferi. Concentrare tot mai mică în piață, pe măsură ce tot mai mulți jucători arată apetit pentru RCA. Concentrare mai mică înseamnă șanse mai mici ca plata daunelor să întârzie
Din acest punct de vedere, însă, primele luni ale anului au adus semne bune. Concret, dacă în S1 2022 primele trei societăți cumulau 71% din vânzările de RCA, în primele șase luni din 2022, liderii segmentului adunau în jur de 65%. Aceste date, prezente în ultimul raport ASF asupra pieței asigurărilor, cuprind și Euroins (care și-a încetat activitatea la jumătatea lui martie). Un calcul realizat de Economica pe baza datelor de vânzări arată mult mai clar schimbările majore din piață.
Concret, la finalul anului trecut, primii trei jucători (Euroins, Groupama și Allianz Țiriac) strângeau 75% din numărul total de polițe RCA vândute în România. În ultima săptămână din septembrie anul acesta, primele trei clasate (Groupama, Allianz Țiriac și Asirom) aveau doar în jur de 60% din totalul contractelor vândute. O diversificarea substanțială și, în același timp o evoluție cum nu a mai existat până acum pe parcursul unui singur semestru. De altfel, așa cum arată clasamentul vânzărilor conform datelor noastre, întreg tabloul este o premieră. Mai precis, cinci din cei opt jucători din piața RCA au cote cu două cifre, ceea ce arată un apetit substanțial pentru RCA.
Această repartizare mai puțin compactă a vânzărilor înseamnă două vești bune. Prima dintre acestea este că sunt șanse ca prețurile să nu mai crească, având în vedere nivelul ridicat al concurenței. A doua veste bună este că un nivel mai mic de încărcare cu RCA înseamnă și o capacitate de plată mai bună pentru societățile de asigurare. Atunci când au falimentat, societăți ca Euroins sau City Insurance aveau portofolii de RCA pe care nu le puteau susține, având în vedere că nu și-au consolidat poziția financiară suficient. Simplu spus, încărcarea cu RCA presupune, în timp, fie majorări de capital fie contracte de reasigurare mai mari, care să acopere creșterea constantă a daunelor. Firmele care nu iau astfel de măsuri ajung să aibă o poziție financiară mai șubredă, adică o capacitate de a își plăti daunele mai slabă.