Peste 21.300 de cetățeni din afara UE muncesc legal în România, cei mai mulți în posturile pe care nu le vrea nici un român

Piaţa muncii se confruntă cu un deficit semnificativ de forţă de muncă, mai ales în construcţii şi în industria ospitalităţii, iar criza de lucrători calificaţi a luat proporţii în ultimii ani. Informaţia vine în contextul în care circa 4 milioane de români au ales să emigreze, iar importul de forţă de muncă extracomunitară e restricţionat anual de Guvern.
Economica a arătat deja că avem în jur de 97.000 de locuri de muncă vacante pe care nu le vrea nimeni.

• În perioada ianuarie – august 2019, în jur de 97.000 de locuri de muncă au fost declarate de către angajatori, în mod repetat, ca fiind vacante, cu peste 50% în plus faţă de aceeaşi perioadă a anului 2018, arată datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
• Este vorba despre locuri de muncă pentru care angajatorii au căutat în mod repetat personal, dar pe care nu le-a vrut nimeni.

2019 a fost al treilea an consecutiv în care Guvernul recunoaşte amploarea crizei forţei de muncă locale şi propune să acopere o parte din acest deficit cu lucrători din afara Uniunii Europene. În 2019, Guvernul a dat undă verde angajatorilor să aducă la muncă, în ţara noastră, 30.000 de noi lucrători extracomunitari – cel mai ridicat nivel din 2014 încoace, potrivit analizelor făcute anual de ECONOMICA.NET.

Din 2017 încoace, Guvernul a crescut constant numărul maxim al lucrătorilor din afara UE, care pot veni la muncă în ţara noastră, ca să amelioreze deficitul forţei de muncă din ţara noastră.

Cei mai mulți cetățeni extracomunitari care lucrau, în 2017, în țara noastră proveneau din China, Turcia, Filipine şi Vietnam.

În 2017, anul pentru care avem cele mai recente date de la IGI, majoritatea lucrătorilor străini permanenţi din ţara noastră aveau între 18 şi 34 de ani. China, Turcia, Filipine şi Vietnam sunt ţările din care au fost aduşi la muncă în ţara noastră cei mai mulţi lucrători din spaţiul extracomunitar în cursul anului 2017, arată datele pe care Inspectoratul General pentru Imigrări le-a comunicat pentru Economica.net.

Scandalul din Ditrău

Comuna Ditrău, județul Harghita. Patronul unei brutării din comuna harghiteană aduce legal, la muncă, doi cetățeni din Sri Lanka, după ce locurile de muncă au fost refuzate de localnici, din cauza salariilor mici și a condițiilor grele de muncă. Comunitatea din comuna harghiteană cere expulzarea celor doi brutari din Sri Lanka pe motiv că sunt …străini.
IPJ Harghita a deschis dosar de cercetare penală pentru incitare la ură şi discriminare, în scandalul de la Ditrău, scrie agenția News.ro.

Ministrul Muncii: Orice om care vrea să muncească în România trebuie respectat!

„Doi oameni (din Sri Lanka) au venit să muncească în România. Să muncească! Să facă pâine. La cererea unui patron care, pentru a-și menține afacerea, a apelat la această soluție. Localnicii i-au primit cu un val de respingere, un aspect care intră în competența CNCD. Am discutat de zilele trecute cu Președintele Asztalos (al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării – CNCD) și știu că s-a autosesizat. Se vor ocupa pentru că CNCD are această competență. Imaginați-vă că, mergând să muncească într-o brutărie din Spania, Italia sau Germania, românilor care lucrează acolo localinicii le spun: refuzăm să mâncăm păine făcută de români. Cum ne-am fi simțit?
Urmează să primesc informații ca urmare a colaborării cu CNCD, dar și în urma controlului pe care l-am solicitat ITM. ITM-ul va verifica legalitatea contractelor, respectarea procedurilor. Am auzit că au fost invocate și o serie de aspecte privind condițiile de muncă ale angajaților. Dacă sunt abateri, angajații, în primul rând, trebuie să le reclame, și ITM să le investigheze.
O singură “scânteie” și lucrurile pot degenera în localitatea Ditrău din județul Harghita. Dialogul și intervenția fermă a autorităților cu atribuții de verificare reprezintă soluția în acest moment. Orice om care vrea să muncească în România trebuie respectat!
Le cer eu scuze acestor doi oameni care au ajuns să fie ținta unei asemenea uri. Oameni buni, doi oameni au venit în România… să câștige o pâine, cum se spune!”, a scris Violeta Alexandru, Ministrul Muncii, pe pagina sa de socializare, ieri, 2 februarie.

Schimbarea de paradigmă la nivel guvernamental în privinţa importului de lucrători extracomunitari a început în anul 2017.

De exemplu, în perioada anilor 2014 – 2016 inclusiv, numărul maxim al lucrătorilor din spaţiul extracomunitar, nou-admişi pe piaţa muncii din România, a fost acelaşi: 5.500 pe an.
Şi pentru anul 2017 Guvernul hotărâre iniţial că piaţa muncii are nevoie tot de maximum 5.500 de noi lucrători extracomunicari, potrivit HG nr. 35 din 2017.

În premieră, pe 26 octombrie 2017, Guvernul a anunţat că va suplimenta cu 3.000 numărul străinilor din spaţiul extracomunitar, nou-admişi să lucreze în ţara noastră în anul 2017. Intenţia Guvernului de a creşte numărul lucrătorilor nou-admişi pe piaţa muncii în 2017 s-a concretizat prin HG nr. 891 din 2017. Prin urmare, în anul 2017, Guvernul le-a permis angajatorilor să aducă la muncă în ţară, în total, cel mult de 8.500 de noi lucrători extracomunitari.

În 2018, numărul maxim al lucrătorilor din afara UE, nou-admişi pe piaţa muncii, a ajuns la 15.000 de oameni, potrivit HG nr. 946 din 2017, actualizată prin HG nr. 596 din 2018.

În 2019, Guvernul a aprobat un contingent de 30.000 de lucrători extracomunitari, nou-admiși pe piața muncii din România, dublu față de nivelul anului 2018, potrivit Hotărârii nr. 634 din 2019, în vigoare din 30 august 2019, despre care ECONOMICA.NET a scris, pe larg, anul trecut.

Deocamdată, pentru acest an Guvernul a aprobat un contingent de 30.000 de noi lucrători din afara Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, potrivit Hotărârii de Guvern nr. 968 din 2019, despre care ECONOMICA.NET a scris, pe larg, aici.