Peste 330 de salariaţi, disponibilizaţi de la Compania Naţională a Uraniului. Guvernul a aprobat măsuri de protecţie socială

„Acest venit lunar de completare se adaugă indemnizaţiei de şomaj şi se acordă în baza OUG 36/2013 privind aplicarea în perioada 2013-­2018 a unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare”, arată Guvernul, într-un comunicat.

În total, disponibilizările de la Compania Naţională a Uraniului vor avea un impact corespunzător venitului de completare asupra bugetului asigurărilor pentru şomaj de 12,44 milioane lei până în anul 2018, arată un proiect de Hotărâre publicat recent de Ministerul Energiei în acest sens.

Potrivit acestuia, disponibilizarea personalului se va face într-o singură etapă, data estimată la care vor avea loc concedierile colective fiind 30 noiembrie 2016. Proiectul estimează că, prin disponibilizarea celor 332 de salariaţi, cheltuielile lunare cu personalul se vor reduce cu 1,7 milioane lei.

„Situaţia economico-financiară a Compania Naţională a Uraniului SA (CNU) a determinat aplicarea unor măsuri de reorganizare şi redresare financiară, printre care reducerea cheltuielilor cu personalul, ceea ce implică şi măsuri de concediere colectivă”, menţionează Executivul.

În acest sens, Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor CNU a aprobat pe 4 noiembrie planul de disponibilizare, în cadrul unui plan de măsuri mai amplu.

Venitul de completare se acordă lunar, pe perioade stabilite diferenţiat, respectiv pe 12 luni pentru persoanele care au o vechime în muncă cuprinsă între trei ani şi până la zece ani, 20 de luni pentru persoanele care au o vechime în muncă cuprinsă între zece ani şi până la 15 ani, 22 de luni pentru salariaţii care au o vechime în muncă cuprinsă între 15 ani şi până la 25 ani şi 24 de luni pentru salariaţii care au o vechime în muncă de cel puţin 25 de ani.

„Potrivit OUG nr. 36/2013, venitul lunar de completare se stabileşte odată cu indemnizaţia de şomaj şi este egal cu diferenţa dintre câştigul salarial individual mediu net pe ultimele 3 luni înainte de concediere, stabilit pe baza clauzelor din contractul individual de muncă, dar nu mai mult decât câştigul salarial mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care s­-a efectuat concedierea”, precizează Guvernul.

Salariul mediu pe economie în ianuarie 2016 a fost de 1.943 lei net (2.688 lei brut), în creştere cu 11,7% faţă de luna ianuarie 2015.

Guvernul a aprobat la începutul lunii octombrie un ajutor de stat în sumă totală de 62 de milioane de lei pentru o perioadă de şase luni, pentru salvarea CNU.

Măsura de reducere a cheltuielilor CNU prin disponibilizarea de personal a fost inclusă în cadrul notificării la Comisia Europeană a ajutorului de salvare, arată autorii proiectului.

Compania Naţională a Uraniului estimează pentru acest an pierderi de 101,3 milioane lei (22,5 milioane euro), potrivit proiectului privind bugetul de venituri şi cheltuieli al companiei. Compania preconizează venituri totale de 43,5 milioane lei, la cheltuieli totale de 144,8 milioane lei. Societatea estimează pentru sfârşitul acestui an plăţi restante de 5,2 milioane lei.

CNU a fost înfiinţată în 1997 şi are în administrare resursele minerale de uraniu din România. Compania Naţională a Uraniului este singurul furnizor din România de pulbere sinterizabilă de dioxid de uraniu (UO2), care constituie materia primă pentru fabricarea combustibililui nuclear necesar funcţionării centralei de la Cernavodă.

CNU se confruntă cu dificultăţi financiare grave din cauză că, începând cu anul 2011, compania de stat nu a mai beneficiat de subvenţii şi din cauză că exploatările la zăcămintele din Bihor şi Banat s-au oprit.

Un alt factor care a cauzat situaţia dezastruoasă în care CNU se află este blocarea proiectului privind demararea exploatării la perimetrul de uraniu de la Tulgheş-Grinţieş, judeţul Neamţ.

În plus, Nuclearelectrica a reziliat în decembrie 2015 contractul cu Compania Naţională a Uraniului, deoarece preţul cerut de CNU a fost mult mai mare decât preţul de piaţă şi cu 76% mai mare decât preţul agreat prin contract în 2014.