Peste 4.200 de oameni locuiesc în clădirile cu risc seismic din Bucureşti. Harta imobilelor

Proiectul Alert este dedicat conștientizării riscului seismic în București şi pune la dispoziția publicului o platformă prin care sunt culese informații de la cetățeni și voluntari cu privire la clădirile aflate în risc seismic din București, în special numărul și nevoile persoanelor care locuiesc în aceste clădiri.

Până în prezent au fost identificate 4.204 de persoane care locuiesc în clădirile încadrate în clasa I de risc seismic arată datele disponibile. 

174 de clădiri din Bucureşti sunt încadrate în clasa I de risc seismic care prezintă pericol public, arată date din Lista imobilelor expertizate tehnic din punct de vedere al riscului seismic actualizată 28 februarie 2017 că Primăria Municipiului Bucureşti. 

Cei care accesează harta online a locuinţelor cu risc seismic pot afla informaţii despre clădiri, dar pot participa şi la un sondaj online unde pot oferi la rândul lor informaţii despre clădiri. 

Asociația Centrul Român pentru Inovație în Dezvoltare Locală (CRIDL) a pornit acest proiect în luna februarie a anului trecut, atunci când a fost demarată şi prima etapă de colectare a datelor din teren, încheiată în octombrie 2016. 

„În etapa februarie-octombrie 2016 am colectat date pentru 120 de clădiri. Apoi am extins proiectul cu publicaţia pe care o vom lansa mâine. Acum în martie începe a doua etapă de colectare de date, similară cu cea de anul trecut, dar completată de workshop-uri cu asociaţiile de proprietari, instituţii, practic toţi actorii implicaţi, pentru a vedea noi propruneri de program de consoldiare, cum se poate îmbunătăţi, ce realităţi sunt în teren faţă de situaţia actuală”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Ioana Nenciu, urbanist şi coordonatorul proiectului.

Peste 100 de voluntari de la Universitatea de Arhitectură, SNSPA şi de la Facultatea de Georgrafie au constribuit la realizarea proiectului, iar echipa de specialişti a numărat patru voluntari. 

Partenerii Asociaţiei în cadrul acestui proeictu sunt MKBT: Make Better, Telekom Romania Mobile Communications (finanțator), Ordinul Arhitecților din România și Filiala Bucuresti a OAR.

Problemele programului de consolidare 

Nu doar ritmul lent de consolidare a clădirilor este o problemă, ci şi proprietarii. „Sunt probleme şi pe partea financiară. O parte din proprietari nu au fonduri, alţii nu mai locuiesc în acele apartamente, care sunt închirate. Nu există un interes foarte mare pentru proprietarii apartamentelor care nu mai locuiesc acolo”, mai spune Ioana Nenciu.  

Greoi este şi programul, mai spune coordonatoarea proiectului. „Este destul de greu de accesat. De la o etapă la cealaltă intervin multe probleme în a aduna semnături de la ceilalţi proprieati, în a îndeplini toate cerinţele programului de consildare”, mai spune Ioana Nenciu.

O problemă reclamată de proprietarii cu care coordonatoarea proeictului a stat de vorbă este lipsa de transparenţă. Proprietarii nu sunt consultanţi cu privire la metoda de consolidare, la firma care va executa lucrările, dacă vor fi scoşi sau nu din case. 

Clădirile cu risc seismic pot fi consolidate pe bani publici, însă la finalizarea lucărilor, proprietarii persoane fizice au de rambursat contravaloarea acestor lucrări, în rate lunare, fără dobândă pe o perioadă de cel mult 25 de ani. Persoanele care realizeazã venituri medii nete lunare pe membru de familie sub câştigul salarial mediu net lunar pe economie sunt scutite de la plata acestor rate. 

26.000 de apartamente nesigure în toată ţara

Nu doar clădirile din Bucureşti sunt cu probleme. Clădiri cu bulină există şi în judeţele Bacău, Braşov, Covasna sau Mehedinţi. Peste 26.000 de apartamente din mai multe judeţe sunt nesigure în caz de cutremur, iar aproape jumătate dintre ele s-ar părbuşi la un cutremur major. Doar în Bucureşti au fost identificate un număr de 2.563 de blocuri care au nevoie de consolidare structurală, fiind vulnerabile în cazul unui cutremur, arată Strategia Naţională de Locuire, un proiect de HG pus în dezbatere publică în vara anului trecut de Ministerul Dezvoltării.

Ministerul Dezvoltării vrea ca prin noua Lege a Locuinţei să fie interzisă locuirea în clădiri nesigure. Evacuare din apartamentele care stau să cadă la primul cutremur major se va face în baza legii, cu o clauză prin care se doreşte asigurarea unei locuinţe temporare sau acordarea unor vouchere/subvenţii prin care familiile să poată locui cu chirie până la finalizarea lucrărilor de consolidare.

„În cazul în care mutarea proprietarilor din locuințele nesigure (care reprezintă pericol pentru viața proprietarilor/locatarilor) nu este posibilă datorită refuzului proprietarilor, se propune instituirea unui mecanism de expropriere și consolidare a respectivelor locuințe”, se arată în Strategia Naţională de Locuire.

Cel mai recent cutremur în România, cu o magnitudine de 5 grade pe scara Richter, a avut loc pe 8 februarie.