În România sunt aproape 5 milioane de fumători.
În anul 2012, relativ la care avem cele mai recente date disponibile, în România au fost diagnosticate 11.644 persoane cu cancer pulmonar, în creştere cu 9,6% faţă de anul 2008, dintre care marea majoritatea au murit (mai precis, 10.071 persoane) din cauza acestei maladii, cu 8,2% mai mult decât în 2008, se arată într-o statistică a Ministerului Sănătăţii (MS).
Mai mult, 55% dintre decesele bolilor respiratorii cronice şi 19% dintre decesele prin boli cardiovasculare ale românilor sunt atribuite fumatului, se arată în statistica MS.
În 2012, sistemul public de sănătate din România a plătit 1,2 miliarde lei pentru afecţiunile cauzate de fumat. Sursele de finanţare a sistemului sanitar au fost Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate, susţinut cu contribuţiile asiguraţilor, şi bugetul Ministerului Sănătăţii, constituit din fonduri din bugetul de stat şi din venituri proprii, aşa-zisa ‘taxă pe viciu’, a spus Magdalena Ciobanu, expert în Ministerul Sănătăţii pentru controlul tutunului, la prezentarea studiului de impact economic al consumului de tutun asupra sistemului public de sănătate, în octombrie 2014.
1.89 milioane de români au fost internaţi în spital, în anul 2012, din cauza bolilor atribuibile fumatului. Dintre aceştia, 550.142 de pacienţi au avut boli cauzate direct de fumat, arată studiul de impact economic al consumului de tutun asupra sistemului public de sănătate.
Profilul fumătorilor români
Cei mai mulţi dintre ei au între 25 şi 44 de ani, locuiesc la oraş şi sunt bărbaţi. Cel mai puţin fumează persoanele trecute de 65 de ani, cei care locuiesc în mediul rural, bărbaţii cu studii superioare şi femeile cu educaţie primară, arată studiul realizat de Institute for Health Metrics and Evaluation.
Unul din patru tineri care au sub 15 ani fumează zilnic
Cei mai mulți fumători (43,1%) au început să fumeze la vârste cuprinse între 17 şi 19 ani, în timp ce un procent semnficativ mai mic (18%) de fumători au început să fumeze după vârsta de 20 de ani.
Majoritatea celor care au început să fumeze înainte să împlinească 15 ani locuiesc în mediul rural, potrivit studiului realizat de Institute for Health Metrics and Evaluation.
‘Principalul motiv pentru care copiii şi adolescenţii încep să fumeze este faptul că adulţii fumează. Indiferent că e vorba de persoane publice pe care tinerii îi admiră, de părinţi şi profesori care, fumând, nu mai au autoritatea şi legitimitatea de a le interzice să fumeze, formarea ca adulţi se face prin copierea obiceiurilor celor maturi. De aceea acţiunile de descurajare a debutului fumatului trebuie făcute de specialişti care, pe lângă cunoaşterea metodelor de comunicare dovedite a fi eficiente, trebuie să fie ei înşişi nefumători”, a declarat în 2015 medicul Teodora Ciolompea, în cadrul conferinţei de presă susţinute la Institutul ‘Marius Nasta’, cu ocazia prezentării rezultatelor unui studiu despre efectele fumatului în România, scrie Agerpres.
Aproape toţi românii intervievaţi ştiu că fumatul cauzează cancer pulmonar, dar continuă să fumeze
98,3% dintre respondenţi cred că fumatul cauzează cancer pulmonar, în timp ce 94,6% dintre ei sunt de părere că dependența de nicotină provoacă alte tipuri de cancere, arată studiul „Global Burden of Diseases, Injuries, and Risk Factors Study”.
Aproape 90% dintre românii intervievaţi ştiu că fumatul este responsabil pentru declanşarea atacului vascular-cerebral și a infarctului.
Pierderea masei osoase, naşterea prematură și disfuncția erectilă se numără printre afecțiunile de care românii sunt cel mai puțini conștienti că sunt provocate de fumat.
40% dintre români, expuşi la fumatul pasiv
Circa 40% dintre adulţii români spun că sunt expuşi fumatului pasiv la domiciliu, iar 27,6% dintre adulţi sunt expuşi fumatului pasiv la locul de muncă, potrivit studiului „Cunoştinţele, atitudinile şi practicile populaţiei generale din România cu privire la consumul de tutun în 2015”, dat publicităţii de experţi în domeniul combaterii fumatului din cadrul Institutului de Pneumoftiziologie ‘Marius Nasta’, scrie Agerpres.
Cât cheltuie românii pe ţigări
Mai mult de o treime dintre români cheltuiesc lunar pentru ţigări peste 300 lei, arată sondajul realizat de Institutul Pneumoftiziologie ‘Marius Nasta’.
Potrivit medicului pneumolog Magdalena Ciobanu, cea care a prezentat studiul, doar jumătate dintre medici sfătuiesc pacienţii să renunţe la fumat. Mai mult de jumătate dintre fumătorii care au fost la medic în ultimul an au afirmat că acesta nu i-a încurajat să renunţe, a precizat ea.
O treime dintre fumători afirmă că au încercat să se lase de fumat în ultimul an.
Respondenţii au indicat televiziunea drept cel mai vizibil mijloc de comunicare a mesajelor împotriva fumatului, urmată de ziare/reviste şi internet. Totodată, în opinia subiecţilor cercetării, cel mai vizibil mijloc de promovare a ţigărilor este reclama din magazine.