Peste 5.000 de bucureșteni locuiesc în clădiri care se vor prăbuși la cutremur major

Asociația Centrul Român pentru Inovație în Dezvoltare Locală (CRIDL) a pornit Seismic Alert în luna februarie a anului trecut, atunci când a fost demarată şi prima etapă de colectare a datelor din teren, încheiată în octombrie 2016.

Platforma culege informații de la cetățeni și voluntari cu privire la clădirile aflate în risc seismic din București, în special numărul și nevoile persoanelor care locuiesc în acestea. Pentru că autoritățile nu știu câte persoane locuiesc în clădirile cu bulină, și nici nu accelerează ritmul de consolidare a acestora.

Dacă în prima etapă au fost colectate date pentru 110 clădiri, cea de-a doua, desfășurată anul acesta, a crescut numărul la 205 de imobile. Până în prezent, pentru că proiectul este în derulare, din datele colectate de Seismic Alert, 5.165 de persoane locuiesc în clădiri în pericol în caz de un cutremur major.

„Până acum am încheiat perioada de colectare  a datelor. În funcție de dimensiunile imobilelor, ne așteptăm ca numărul persoanelor care locuiesc în clădiri cu risc seismic să ajungă la 7.000 – 8.000 (nr. – după centralizarea și datelor din cea de-a doua etapă)”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Ioana Nenciu.

În paralel cu această colectare de date, cei care coordonează proiectul au desfășurat și o serie de întâlniri cu asociații de proprietari din clădiri cu risc, locuitori din clădiri consolidate, și au avut discuții cu proprietari și chiriași.

„În cadrul întâlnirilor organizate în ultimele luni, am întâlnit chiar și situația în care o persoană a achiziționat un apartament într-o clădire consolidată, conștient fiind de riscul seismic și dorind să se asigure de siguranța locuinței. În momentul în care a dorit să facă modificări în apartament și a consultat un inginer, a fost informat și sfătuit să renunțe la idee pentru că nici consolidarea nu părea a fi făcută corespunzător. Cu această ocazie am aflat și de la alți locuitori că și consolidările din anii ’70 sunt puse sub semnul întrebării de către specialiști„, ne-a mai declarat Ioana Nenciu. 

Unele clădiri cu bulină sunt 100% locuite

Prima etapă de colectare a datelor din teren a inclus analiza a 110 clădiri cu bulină din București. Gradul de ocupare al clădirilor variază între 40% la unele clădiri și ajunge la 100% în unele cazuri. Iar datele sunt îngrijorătoare: 4.202 de persoane locuiesc în clădiri încadrate în clasa I de risc seismic.

174 de clădiri figurează în clasa I de risc seismic pericol public, iar alte 171 sunt pe lista clădirilor cu risc seismic clasa I, arată cele mai recente date ale Primărie Capitalei.

„Din 50 de clădiri pentru care avem intrări de date la acest capitol, doar 12 clădiri au fost raportate ca fiind în continuare ocupate 100%. Aceasta reliefează un stoc de locuințe vacante considerabil (circa 170 de apartamente).  Se pare că mulți proprietari s-au pus la adăpost de risc mutându-se deja din aceste clădiri. De asemenea, acest lucru poate genera probleme în procesul de consolidare, prin dificultatea localizării proprietarilor și argumentării necesității investiției într-o locuință care nu are o utilizare/valorificare pentru aceștia”, spune Ioana Nenciu, urbanist şi coordonatorul proiectului.

De asemenea, sunt și proprietari care nu locuiesc în apartamentele din blocurile cu bulină, și care au scos la închiriat proprietățile. 23% din apartamentele din blocurile cu risc seismic sunt ocupate de chiriași.

„Vulnerabilitatea la risc este pasată de la proprietar către chiriaș, ceea ce s-ar putea explica – din perspectiva chiriașului – fie prin lipsa totală a cunoașterii riscului sau ignorarea acestuia, în beneficiul unei chirii potențial mai reduse. Din perspectiva proprietarului, faptul că astfel de apartamente pot fi oricum valorificate economic prin închiriere ar putea explica interesul și implicarea limitată a proprietarilor în luarea de măsuri pentru consolidarea clădirii„, mai spune Ioana Nenciu.

Etapa de consolidare a fost realizată cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program dezvoltat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile în parteneriat cu Romanian-American Foundation, sprijinit de Enel România și Raiffeisen Bank.

Seismic Alert este realizat de Asociația Centrul Român pentru Inovație în Dezvoltare Locală – CRIDL având ca parteneri de conținut MKBT: Make Better și Observatorul Român de Sănătate. Proiectul este o inițiativă civică, 100% apolitică și non-profit.

Nicio clădire consolidată în 2016

Cu un buget de 25 de milioane de lei, planul pentru acest an al Ministerului Dezvoltării în ceea ce privește începerea lucrărilor de consolidare și proiectare la clădirile cu risc seismic pericol public este aproape identic cu cel de anul trecut. Diferența față de lista din 2016 este dată de includerea a nouă clădiri din județele Iași și Prahova. La celelalte, lucrările nu au fost demarate, iar ministerul a renominalizat cele 78 de clădiri incluse în planul de acțiuni pe 2016.

Până în prezent, au fost consolidate 26 de clădiri cu 1.012 de apartamente la nivel național. Un ac în carul cu fân dacă luăm în calcul faptul că autoritățile spun că 26.000 de apartamente sunt nesigure în  caz de cutremur.

Deși consolidarea clădirilor cu risc seismic este una din prioritățile Primăriei București, aleșii au decis să acorde mai mulți bani pentru statui, decât pentru consolidarea acestora.

19 clădiri cu 693 de apartamente, construite înainte de 1940 au fost consolidate în București, iar în orașele Bacău, Brăila, Galați, Ploiești, Roman, Tîrgu Mureș și Hârşova au fost consolidate câte o clădire, cu un total de 329 apartamente. În 2015 a fost consolidată o singură clădire, cea din Hârșova, cu 60 de apartamente.

Cu toate că anul trecut nu a fost consolidată nicio clădire, Ministerul a mai inclus pe pe lista de anul acesta alte nouă clădiri din județele Prahova și Iași.

Tot teoretic, anul acesta ar trebui să înceapă lucrările de consolidare la 34 de clădiri, din care 30 în București și alte patru din din Câmpina, Tulcea și Sf. Gheorghe, iar la 53 de imobile ar urma să se elaboreze proiectarea lucrărilor de intervenție. Este vorba de 30 clădiri din București, cinci din Bacău, șapte din Ploiești, trei din Câmpina, șase din Iași, una din Suceava și una din Tîrgu Mureș.

CITEȘTE ȘI Nicio clădire cu bulină nu a fost consolidată în 2016. Lista imobilelor din Bucureşti care pot cădea la primul cutremur