Peste 5.700 de străini din afara UE lucrează legal în România. Majoritatea sunt din China, Turcia, Filipine şi Vietnam

Criza forţei de muncă din România – o problemă spinoasă pe care Guvernul PSD vrea să o rezolve printr-o infuzie de forţă de muncă din afara spaţiului comunitar.

Recent, Guvernul a recunoscut oficial că ne confruntăm cu o acută criză de forţă de muncă, mai ales în anumite meserii, şi că avem nevoie de lucrători extracomunitari ca să realizăm proiectele finanţate din fonduri europene, promise în programul de guvernare.

În fiecare an Guvernul stabileşte numărul maxim de noi lucrători din afara Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, care pot fi aduşi la muncă în ţara noastră.
De exemplu, Guvernul a hotărât la începutul acestui an că piaţa muncii are nevoie de numai 5.500 de noi lucrători extracomunitari în 2017. De altfel, numărul maxim al lucrătorilor din spaţiul extracomunitar, nou-admişi pe piaţa muncii din România, a fost acelaşi de cel puţin trei ani încoace, adică 5.500. În premieră, Guvernul a anunţat pe 26 octombrie că suplimentează cu 3.000 numărul străinilor din spaţiul extracomunitar, nou-admişi să lucreze în ţara noastră în acest an, se arată într-un proiect de Hotărâre de Guvern aflat până pe 8 decembrie în dezbatere publică. Dacă va fi adoptat, în cursul anului 2017 angajatorii din România vor recruta cel mult 8.500 de noi lucrători din afara UE şi a Spaţiului Economic European.

Economica a scris pe larg despre acest subiect aici: Guvernul recunoaşte amploarea crizei forţei de muncă şi permite firmelor să aducă încă 3.000 de lucrători extracomunitari să muncească în România.

Peste 5.700 de străini din spaţiul extracomunitar lucrează legal în România, potrivit celor mai recente date ale Inspectoratului General pentru Imigrări. Iar numărul lor continuă să crească. 

La data de 30 septembrie, 5.727 de străini din afara UE aveau drept de şedere în scop de muncă în ţara noastră, au comunicat pentru Economica oficialii Inspectoratului General pentru Imigrări.

Numărul străinilor care muncesc legal în ţara noastră creşte constant, arată datele IGI. De exemplu, la 30 iunie 2017, aveau drept de şedere în România în scop de muncă 5.335 de străini din afara UE. Majoritatea lucrătorilor din spaţiul extracomunitar, prezenţi în România la 30 iunie 2017, sunt de origine din: China (1.242 de oameni), Turcia (1.153 de oameni), Filipine (487 de oameni), Vietnam (288 de oameni), Serbia (184 de oameni), Ucraina (151 de oameni), Federaţia Rusă (146 de oameni), India (143 de oameni), Moldova (138 de oameni), Israel (122 de oameni), a spus Inspectoratul General pentru Imigrări pentru Economica.

Spre comparaţie, la data de 30 iunie 2016, aveau drept de şedere în ţara noastră cu scop de muncă 5.065 de străini din afara UE. La acea dată, majoritatea lucrătorilor din afara UE, care aveau drept de şedere în ţara noastră în scopul antemenţionat, sunt origine din: China (1.169 de oameni), Turcia (1.118 de oameni), Filipine (482 de oameni), Vietnam (340 de oameni), Ucraina (157 de oameni), Serbia (140), India (134 de oameni), Republica Coreea (122 de oameni), Moldova (108 oameni), Federaţia Rusă (108 oameni), ne-a spus Inspectoratul General pentru Imigrări.

Majoritatea lucrătorilor permanenţi au între 18 şi 34 de ani.

În primele şapte luni ale anilor 2016 şi 2017, majoritatea lucrătorilor străini din afara spaţiului comunitar, cărora li s-au emis autorizaţii de muncă de tip permanent, au între 18 şi 34 de ani, a spus IGI pentru Economica. Astfel că în primele şapte luni ale anului 2017 au fost emise 855 de autorizaţii de muncă de tip permanent lucrătorilor cu vârste cuprinse între 18 şi 34 de ani, iar în aceeaşi perioadă a anului 2016 – un număr de 534 de străini au primit autorizaţii de muncă de tip permanent, ne-a spus IGI.

Numărul autorizaţiilor de muncă, emise străinilor din afara UE ca să poată munci în ţara noastră, creşte continuu din anul 2013 încoace, dar e departe de vârful din 2008.

Inspectoratul General pentru Imigrări a comunicat la solicitarea Economica.net câte autorizaţii de muncă au fost emise lucrătorilor din spaţiul extracomunitar din 2007 încoace:

• în anul 2007: 1934 de autorizaţii de muncă;
• în anul 2008: 14.998 de autorizaţii de muncă;
• în anul 2009: 4.296 de autorizaţii de muncă;
• în anul 2010: 2.868 de autorizaţii de muncă;
• în anul 2011: 2.725 de autorizaţii de muncă;
• în anul 2012: 2.642 de autorizaţii de muncă;
• în anul 2013: 2.168 de autorizaţii de muncă;
• în anul 2014: 2.342 de autorizaţii de muncă;
• în anul 2015: 2.511 autorizaţii de muncă;
• în anul 2016: 2.917 autorizaţii de muncă;

Guvernantele sunt din anul 2010 încoace în topul solicitărilor angajatorilor români care aduc forţă de muncă din afara UE. Cum s-a schimbat în ultimii opt ani cererea de lucrători din spaţiul extracomunitar de pe piaţa muncii din ţara noastră:

Dacă în anul 2009, cei mai mulţi lucrători din spaţiul extracomunitar, care au venit să muncească în România la solicitarea angajatorilor din ţara noastră, erau dulgheri, săpători manual, tâmplari – în această succesiune, din 2010 până în anul 2012 inclusiv, majoritatea lucrătorilor din afara Uniunii Europene erau guvernante. Concret, 197 de femei cu această calificare au fost aduse din spaţiul extracomunitar în 2010; 302 de guvernante aduse în ţară în 2011 şi 169 de guvernante aduse pe piaţa românească de către angajatorii români în 2012, potrivit datelor pe care Inspectoratul General pentru Imigrări le-a comunicat pentru Economica.

Majoritatea lucrătorilor din spaţiul extracomunitar, aduşi la muncă în România în anul 2013, erau fotbalişti profesionişti (169 de oameni), guvernante (113 femei) şi calculator preţ cost (98 de oameni), ne-a spus Inspectoratul General pentru Imigrări.

În 2014, majoritatea lucrătorilor din spaţiul extracomunitar care au venit la muncă în ţara noastră au fost sudori (183 de oameni), calculator preţ cost (139 de oameni), guvernante (115 de femei), fotbalişti profesionişti (111 oameni), lăcătuşi construcţii metalice şi navale (107 oameni), potrivit datelor pe care ni le-a comunicat Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI).

În 2015, cei mai mulţi lucrători din afara UE, aduşi la muncă în România, erau guvernante (151 de femei), comisioneri şi persoane pentru curăţat lenjerie (câte 83 de oameni), dar şi croitori (71 de oameni), ne-a spus IGI.
În 2016, majoritatea lucrătorilor aduşi la muncă din afara UE erau sudori (136 de oameni), guvernante (127 de oameni), croitori (120 de oameni), potrivit datelor pe care ni le-a comunicat Inspectoratul General pentru Imigrări.

În construcţii avem nevoie de peste 200.000 de lucrători pe care firmele nu-i găsesc pe piaţa locală.

„Preconizăm că în urmatoarea perioadă, dacă se va întâmpla ceea ce zic guvernanţii, politicienii, în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, şi dacă motorul privat funcţionează în continuare cum functionează acum, vor fi necesari aproximativ 600.000 de lucrători în domeniul construcţiilor. Pentru 2016, au fost declaraţi 377.000 de lucrători (n. red. persoane angajate în construcţii)”, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă Cristian Erbaşu, preşedintele FPSC şi proprietarul Construcţii Erbaşu, scrie Economica.

Cristian Erbaşu, preşedintele Patronatului Societăţilor în Construcţii, a declarat recent, în cadrul conferinţei Live Business, organizată de Economica, că firma sa şi alte şase companii aduc forţă de muncă asiatică, din cauza deficitului sever de lucrători români. Construcţii Erbaşu va aduce 100 de angajaţi din Vietnam în următoarele două săptămâni, a spus Cristian Erbaşu, proprietarul companiei, în conferinţa Live Business Economica.

“Aducem dulgheri şi fierari. Aceştia pot fi folosiţi şi la clădiri şi la poduri. În general, pe drumuri avantajul este că totul e foarte tehnologizat, iar proporţional cu cifra de afaceri manopera e mai mică. Însă pe partea de poduri, viaducte, acolo îţi trebuie oameni, că nu se pun singure betoanele şi fierul. La fel şi în imobiliare sau la căile ferat şi la gări”, a explicat Erbaşu.

Mai multe companii de construcţii din România vor aduce în următoarele două săptămâni angajaţi din Vietnam, din cauza lipsei acute a forţei de muncă locale, a mai spus Cristian Erbaşu.

Paşii parcurşi pentru a aduce în ţară lucrători din afara spaţiului comunitar

Ce spune legea, conform informaţiilor pe care ni le-a comunicat IGI:

Străinii cu şedere legală pe teritoriul României pot fi încadraţi în muncă în baza avizului de angajare, obţinut de angajatori în condiţiile Ordonanţei nr. 25 din 26 august 2014. Cererea pentru eliberarea avizului de angajare se depune de angajator la sediul Inspectoratului pentru Imigrări pe raza căruia are sediul social sau domiciliul.
Printre altele, angajatorul trebuie să dovedească printr-o adeverinţă eliberată de AJOFM din judeţul său că locul de muncă vacant pentru care vrea să aducă lucrători străini nu a putut fi ocupat de candidaţi români.
La eliberarea avizului de angajare pentru lucrătorul străin, angajatorul va plăti echivalentul în lei a 200 de euro. După obţinerea avizului de muncă, angajatorul trebuie să trimită acest document străinului care va solicita misiunilor diplomatice ale României viză de lungă şedere pentru angajare. Această viză se acordă pentru o perioadă de 90 de zile. După intrarea în România şi încheierea contractului individual de muncă, străinul poate solicita eliberarea permisului de şedere temporară în scop de muncă, denumit permis unic.

Pentru prima prelungire a dreptului de şedere în scop de angajare, străinul trebuie să facă dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit, să aducă contractul de muncă cu normă întreagă, înregistrat în registrul general de evidenţă a salariaţilor, din care rezultă că salariul său e cel puţin la nivel câştigului salarial mediu brut. În cazul lucrătorilor înalt calificaţi, salariul câştigat în ţară trebuie să fie de cel puţin patru ori câştigul salarial mediu brut. De asemenea, străinul mai trebuie să achite o taxă consulară – contravaloarea în lei a 120 de euro, precum şi o taxă de 259 de lei – costul permisului de şedere.