„Antreprenorul român acţionează mai ales la nivel local, deci nici măcar regional sau naţional, identificând drept oportunităţi întotdeauna piaţa internă, în proporţie de peste 60%. De asemenea, peste 50% dintre întreprinzători chestionaţi relevă faptul că performanţele acestui an, până în acest moment, au fost mai bune decât în anul precedent. Antreprenorul român este atent la reputaţia firmei şi am văzut că este atent la serviciile post-vânzare, adică există o recurenţă în relaţia cu clienţii, cu partenerii şi cu furnizorii. 70% dintre întreprinzători pun accent pe stabilitatea angajaţilor. Asta, pentru a arăta că întreprinzătorii români, IMM-urile noastre, sunt într-o simbioză cu proprii angajaţi, că nu există o dualitate şi un angajator versus angajaţi. Dimpotrivă, există o colaborare între antreprenori şi angajaţi. Din păcate pentru noi, antreprenorul român este conservator, inovează foarte puţin în propria companie. Mai puţin de unu din trei întreprinzători folosesc inovarea drept atribut pentru propria companie”, a subliniat Jianu.
Acesta a adăugat că, dincolo de problema inflaţiei, celelalte probleme din top s-au schimbat.
„În acest an avem inflaţia pe primul loc, apoi, pe locul doi, scăderea cererii interne. Deci, atenţie, economia începe încet-încet să scadă motoarele şi poate şi din această perspectivă ar trebui să fim mai atenţi la schimbările pe care le realizăm şi cum le realizăm. Pe locul trei, creditele încep să fie mai scumpe, costurile ridicate ale creditelor, pregătirea şi menţinerea personalului din nou revine. În ceea ce înseamnă evoluţia mediului de afaceri, mai multe IMM-uri, un pic mai mult de 22% faţă de 21%, consideră o evoluţie favorabilă dezvoltării propriilor afaceri. Atenţie la o cifră îngrijorătoare: numai cinci din zece intenţionează să acceseze fonduri europene, faţă de şapte din zece, anul trecut. Această intenţie nu cred că este o intenţie reală, ci în sensul în care, dacă nu ai fonduri la care să aplici, sigur că scade şi interesul şi o formă de răspuns versus numărul de call-uri, de apeluri. Reamintesc public faptul că Guvernul şi-a asumat în acest an deschiderea a 490 de call-uri în valoare de 36,8 miliarde de euro, din perioada 2021-2027. Până în acest moment, din păcate, nu s-a deschis niciun call. Aşteptăm veşti mai bune din partea Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi schimbarea acestei abordări”, a afirmat şeful CNIPMMR.
De asemenea, din cauza scumpirii creditelor, tot mai multe IMM-uri încep să se autofinanţeze sau se gândesc la autofinanţare.
„Principalele evoluţii contextuale cu influenţă negativă asupra activităţii IMM-urilor rămân în continuare: situaţia economică globală, ce se întâmplă la graniţa României, o încredere mai bună în Guvern şi în capacitatea Guvernului de a aplica politici publice, o predictibilitate redusă, care iarăşi ar putea să fie schimbată, şi noi sperăm să nu se întâmple acest lucru. Nevoile de finanţare rămân cam aceleaşi faţă de anul trecut, şi anume: echipamente, tehnologie, finanţarea stocului şi a capitalului de lucru, dezvoltarea de noi produse, pregătirea angajaţilor şi refinanţarea altor obligaţii financiare”, conform sursei citate.
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din Romania (CNIPMMR) a organizat, joi, conferinţa de lansare a celei de-a 21-a ediţii a volumului „Carta Albă a IMM-urilor din România”, cea mai amplă analiză a mediului de afaceri românesc.