Peste 85.000 de pensionari MAI iau pensie de serviciu, cel mai mare număr din 2017 încoace; pensia de serviciu medie creşte cu 3% şi depăşeşte 4.600 de lei brut lunar în 2022

Avem cel mai mare număr de beneficiari de pensii de serviciu din MAI din ianuarie 2017 încoace, arată analizele făcute anual de Economica.net despre acest subiect.

Peste 85.000 de oameni au încasat pensie de serviciu de la Casa de Pensii Sectorială (CPS) a MAI în decembrie 2022, numărul acestora crescând cu 5,8% faţă de cel înregistrat în decembrie 2021, arată analiza Economica.net pe baza datelor obţinute de la Casa de Pensii Sectorială a MAI. Acesta e cel mai mare număr de beneficiari ai pensiilor de serviciu de sub cupola MAI din ianuarie 2017 încoace, conform analizelor anuale realizate de Economica.net despre subiect.

Creştere continuă a numărului de beneficiari de pensii de serviciu din MAI începând cu luna martie 2019 încoace, arată analiza Economica.net.

Concret, 65.275 de oameni au încasat pensie de serviciu în martie 2019, în creştere uşoară faţă de nivelul lunii februarie 2019. Numărul pensionarilor a crescut continuu, începând din martie 2019, până la 85.644 de beneficiari în decembrie 2022, arată analiza făcută de Economica.net pe baza datelor primite în exclusivitate de la MAI.

Pensiile de serviciu din MAI au costat 4,61 de miliarde de lei în anul 2022, cu 11,47% mai mult decât în anul 2021, arată analiza Economica.net pe baza datelor obţinute de la MAI. Pensiile de serviciu din MAI se plătesc doar din bugetul de stat.

• Sumele aferente plăţilor făcute de CPS a MAI beneficiarilor de pensii de serviciu, obţinute şi comparate de Economica.net, includ diferenţele acordate pensionarilor, rezultate în urma revizuirii drepturilor de pensie militară de stat.

Pensia de serviciu medie din MAI depăşeşte 4.600 de lei brut lunar în cursul anului 2022 şi e cu 3% mai mare decât valoarea avută în anul 2021, potrivit analizei Economica.net bazată pe datele pe care le-am obţinut de la MAI.

Profesioniştii din MAI, aflaţi în activitate, contribuie la bugetul de stat prin plata unei cote individuale de contribuţie, de 25% din solda lunară brută/salariul lunar brut.

Profesioniştii din MAI nu plătesc contribuţia de asigurări sociale, ci o contribuţie individuală la bugetul de stat, de 25% din salariul/solda brută lunară. Economica.net a scris despre acest subiect încă din 2017.

Pensia de serviciu militară pentru o vechime cumulată de cel puţin 25 de ani e 65% din baza de calcul reprezentând media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în şase luni consecutive, din ultimii cinci ani de activitate în calitate de militar, polițist, funcționar public cu statut special.

Algoritmul prin care se stabileşte pensia de serviciu din MAI, explicat de oficialii ministerului de resort pentru Economica.net:

Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în şase luni consecutive, din ultimii cinci ani de activitate în calitate de militar, polițist, funcționar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea beneficiarilor, în care nu se includ:

• diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare sau transfer;
• compensațiile lunare pentru chirie;
• valoarea financiară a normelor de hrană și alocațiile valorice de hrană;
• contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecție și de lucru, a alimentației de protecție, a medicamentelor și materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecție a muncii, precum și a uniformelor obligatorii și a drepturilor de echipament;
• primele și premiile, cu excepția primelor de clasificare, de specializare și de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă;
• indemnizațiile de instalare și de mutare, precum și sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;
• contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum și a transportului la și de la locul de muncă;
• plățile compensatorii și ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie;
• compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat;
• restituiri și plăți de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul;
• majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum și a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat;
• drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora și drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar;
• sumele încasate în calitate de reprezentanți în adunările generale ale acționarilor, în consiliile de administrație, în comitetele de direcție, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislației în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entității asimilate acestuia;
• drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni și operații în afara teritoriului statului român;
• sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale acordate și personalului militar, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, prevăzute în anexa nr. II – Familia ocupațională de funcții bugetare «Învățământ» și în anexa nr. III – Familia ocupațională de funcții bugetare «Sănătate» la Legea-cadru nr. 284/2010 ,cu modificările și completările ulterioare;
• alte venituri care, potrivit legislației în vigoare la data plății, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor.

(2) Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special pensionați în condițiile art. 19, 26 și 38, baza de calcul utilizată pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie.
(3) Actualizarea prevăzută la alin. (2) se face la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorării soldei de funcție/salariului de funcție și soldei de grad/salariului gradului profesional, deținute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu.
(4) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat pentru perioadele în care personalul s-a aflat în misiune temporară sau permanentă în străinătate este cea prevăzută la alin. (1) sau (2) corespunzătoare funcției militare/de poliție/de penitenciare pe care este încadrat în țară sau, la alegere, media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate anteriori plecării în misiune, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.
(5) Pentru personalul care a fost detașat în afara instituțiilor publice de apărare, ordine publică și securitate națională, la determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1), se utilizează salariile lunare corespunzătoare funcției exercitate, la care se adaugă drepturile de soldă/salariu plătite de instituțiile din care aceștia au fost detașați.
(6) La determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1), pentru perioadele în care personalul a exercitat o funcție de demnitate publică se utilizează media drepturilor salariale lunare corespunzătoare funcției exercitate. În cazul personalului suspendat ca urmare a exercitării unei funcții de demnitate publică, se poate utiliza, la alegere, media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate anteriori datei suspendării.
(7) Pentru soțul/soția, militar, polițist sau funcționar public cu statut special, aflat/aflată în concediu fără plată pentru a-și urma soția/soțul trimisă/trimis în misiune permanentă în străinătate, în ultimii 5 ani anteriori îndeplinirii vârstei standard de pensionare, se utilizează ca bază de calcul media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate anterior intrării în concediu fără plată, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.
(8) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei de urmaș, în cazul în care decesul susținătorului a survenit înaintea îndeplinirii condițiilor pentru obținerea unei pensii, este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază de către susținător în 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea beneficiarilor pensiei de urmaș.
(9) În situația în care titularul/susținătorul nu a realizat venituri cel puțin 6 luni consecutive, baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei o reprezintă media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază de către titular/susținător în lunile de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizată la data deschiderii drepturilor de pensie.
(10) Alegerea perioadei care se ia în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se poate face o singură dată.
(11) La determinarea soldelor/salariilor lunare brute nu se au în vedere dispozițiile Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările și completările ulterioare”.

Conform art. 29 alin. (1) din Legea nr. 223 din 24 iulie 2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare ,,Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel:

a) militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puțin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 28;

b) pentru fiecare an care depășește vechimea prevăzută la lit. a), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28.

(2) De pensie de serviciu beneficiază și militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în condițiile legii, cu o vechime cumulată de până la 25 de ani, cuantumul pensiei fiind diminuat cu 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28 pentru fiecare an care lipsește din această vechime.

(3) Cuantumul pensiilor militare de stat stabilite în baza prevederilor art. 19 și 26 se determină proporțional cu numărul anilor de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile prevăzute la art. 24, în raport cu vechimea prevăzută la alin. (2)”.

Potrivit art. 30 din Legea nr. 223/ 2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare ,,Pensia stabilită, recalculată și actualizată în condițiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28”.

Prin intrarea în vigoare a prevederilor art. VII pct. 3 din O.U.G. nr. 59/2017 a fost modificat art. 60 din Legea pensiilor militare de stat, producând efecte asupra beneficiarilor care au trecut în rezervă ori le-au încetat raporturile de serviciu cu unitatea începând cu data de 15 septembrie 2017, în sensul că acestora li se plafonează pensia netă la valoarea mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.

Prin derogare de la art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2021 pensiile militare de stat stabilite în condițiile legii nu s-au indexat cu rata medie anuală a inflaţiei, potrivit articolului VIII, alineatul (7) din OUG nr. 226 pe 2020, consultată de Economica.net.

Economica.net nu face judecăţi de valoare cu privire la oportunitatea şi moralitatea acordării pensiilor de serviciu.