Peste 90% dintre firmele din România vor acorda bonusuri cu ocazia sărbătorilor de iarnă – analiză

Potrivit cercetării derulate de către compania de consultanţă Frames, 34,8% dintre manageri vor acorda prime salariale sau cadouri, 30,4% – tichete cadou şi prime salariale iar 26,1% doar tichete cadou. Numai 8,7% dintre firme nu vor acorda astfel de beneficii de sfârşit de an.

În ceea ce priveşte valoarea bonusurilor, cei mai mulţi dintre antreprenorii şi managerii chestionaţi (44,4%) vor oferi beneficii între 1.000 şi 1.500 de lei, iar 16,7% între 2.000 şi 2.500 lei.

Un procent similar afirmă că va oferi bonusuri între 300 şi 1.000 de lei, majoritatea respondenţilor fiind din domeniul IMM-urilor. La polul opus, numai 5,6% vor oferi bonusuri simbolice, de până în 300 lei.

„Cercetarea arată că cele mai mari bonusuri vor fi oferite în zona serviciilor financiare şi IT, acolo unde s-ar ajunge şi la beneficii de peste 2500 lei, în timp ce media valorii beneficiilor, de 1000-1500 lei, este asociată, în principal, firmelor din sectorul construcţiilor, retail, servicii medicale, farmaceutic şi alte prestări de servicii. Cele mai mici bonusuri vor fi acordate de firmele mici şi foarte mici, acolo unde şi forţa financiară este una redusă. Cert este că, pe ansamblu, majoritatea managerilor a înţeles cât de importante sunt bonusurile de sfârşit de an, din perspectiva retenţiei de personal”, afirmă analiştii companiei de consultanţă.

Cei mai mulţi antreprenori spun că bonusarea de sfârşit de an, la fel ca şi celelalte soluţii aflate la îndemâna companiilor (tichete cadou, vouchere, abonamente la servicii medicale, sport etc.) vor conta din ce în ce mai mult în pachetul de beneficii oferit angajaţilor, în condiţiile în care criza de pe piaţa forţei de muncă continuă să se accentueze.

Potrivit sursei citate, un nou trend, la acest capitol, ce se va extinde în 2024, îl reprezintă platformele integrate de beneficii din care angajaţii să îşi poată selecta beneficiile dorite, precum asigurările medicale şi de pensii private, abonamente la sălile de sport, cursuri de pregătire, vouchere şi bonusuri oferite de companiile partenere etc.

Astfel, 52,6% dintre investitori au declarat că vor pune la dispoziţia angajaţilor astfel de soluţii, în tentativa de a securiza forţa de muncă. „Tichetele de masă se vor afla, în continuare, în topul beneficiilor salariale, urmate de tichetele cadou, voucherele de vacanţă, cursurile de pregătire şi pachetele de servicii de sănătate şi sport. Diferenţa este că vom vedea mai multe oferte integrate, dezvoltate de firmele specializate”, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.

În opinia analiştilor, foarte important, mai ales în contextul creşterilor de taxe de la 1 ianuarie, este că majoritatea firmelor (66,7%) va suporta din bugetul propriu taxarea cu 10% a tichetelor de masă, un beneficiu esenţial pentru majoritatea angajaţilor.

Rezultatele analizei confirmă importanţa pieţei de tichete de masă, cadou, studii şi alte asemenea beneficii într-o economie în care puterea de cumpărare a angajaţilor este redusă, iar taxele pe muncă sunt în continuare foarte mari raportat la media regională.

„Pentru mulţi angajaţi, tichetul de masă face diferenţa dintre a mânca sănătos în fiecare zi, la serviciu, şi a mânca nesănătos, pe fugă, ori a nu mânca deloc. Faptul că tot mai multe firme apelează la sistemele de tichete arată, pe de o parte, că asistăm la o maturizare a acestui sector de beneficii, iar pe de altă parte indică faptul că trebuie să susţinem, din punct de vedere fiscal, acest mod de bonusare a angajaţilor”, a mai spus Negrescu.

Potrivit Frames, 2024 se anunţă a fi un plin de incertitudini pentru majoritatea managerilor. Intrebaţi care vor fi principalele provocări din anul care vine, cei mai mulţi dintre cei chestionaţi au menţionat creşterea taxelor.

De la 1 ianuarie, cresc taxele pentru majoritatea firmelor din România, alături de noi cote de TVA, accize şi alte impozite.

„Creşterile de taxe, dincolo de a aduce mai mulţi bani la buget, vor genera, din păcate, noi creşteri de preţuri care vor afecta şi mai mult relaţiile din mediul de business. Dovadă şi rezultatele cercetării care situează scăderea vânzărilor pe locul secund în topul temerilor investitorilor.Inflaţia va continua să afecteze puterea de cumpărare, iar efectele cumulate se vor vedea, din păcate, în accentuarea blocajului financiar”, arată analiza citată.

În topul îngrijorărilor managerilor s-au mai situat, în ordinea menţiunilor, riscul de insolvenţă în relaţia cu partenerii, deprecierea cursului valutar şi altele.

Întrebaţi dacă vor deschide noi linii de business în 2024, cei mai mulţi dintre manageri (55,7%) au răspuns nu, şi doar 27,6% au răspuns da. 16,7% dintre respondenţi au declarat că nu au toate datele necesare pentru a decide dacă vor face sau nu investiţii în 2024.

De altfel, 72,2% dintre cei chestionaţi se aşteaptă ca anul viitor să fie mai rău decât 2023 pentru firma pe care o reprezintă şi numai 5,6% sunt optimişti, aşteptând rezultate pozitive. Chiar şi în această situaţie, 72,2% dintre investitori sunt dispuşi să facă angajări anul viitor, semn că problema forţei de muncă este în continuare una sensibilă.

„Firmele vor face eforturi să îşi menţină oamenii, să îşi restructureze operaţiunile, să facă business într-un an extrem de complicat din punct de vedere economic, social şi politic. Fidelizarea angajaţilor va face diferenţa, mai cu seamă că presiunile de ordin salarial se vor accentua pe măsură ce inflaţia va continua să erodeze din puterea de cumpărare a românilor. În aceste condiţii, pentru multe dintre firme va deveni vital să ofere un pachet de beneficii cât mai variate şi relevante pentru angajaţi, iar din această perspectivă tichetele de masă, care vor ajunge la valoarea de 40 de lei, de la 1 ianuarie, vor asigura un venit suplimentar de 880 lei celor care au normă întreagă de muncă”, a afirmat Negrescu.

Potrivit acestuia, dincolo de dorinţa firmelor de a oferi beneficii angajaţilor, este de datoria statului să susţină industria de profil.

„Asistăm, din păcate, la tot felul de măsuri aberante, mai ales de ordin fiscal, menite să afecteze dezvoltarea acestui segment extrem de important în orice economie, nu numai în cea românească. În loc să stimulăm dezvoltarea sistemelor de tichete spre cât mai multe paliere, cu reduceri de taxe aferente, am transformat piaţa într-un vinovat de serviciu pentru politica incoerentă a statului în domeniul pieţei forţei de muncă. Firmele nu vor putea susţine, la nesfârşit, din bugetul propriu, efectele nocive ale creşterilor de taxe, a măsurilor care distorsionează mediul economic”, a mai spus managerul Frames.

Barometrul de opinie în rândul investitorilor, dezvoltat de Frames în perioada 8-10 decembrie 2023, a vizat răspunsurile valide a 1.082 de antreprenori, manageri şi angajaţi cu funcţii de răspundere din domenii diverse, precum IT&C, Asigurări, Echipamente, Materii prime, Energie, FMGC sau Turism.

Interviurile s-au realizat online, pe bază de chestionar, iar profilul respondenţilor a fost reprezentat de persoane cu studii superioare, 63% bărbaţi şi 37% femei, cu o vârstă medie de 47 de ani.