Peste o mie de persoane au depus observaţii la APM privind proiectul unei fabrici de clei la Reghin
Reprezentanţii SC Kastamonu Romania SA – fosta fabrică Prolemn din Reghin – au depus la Agenţia de Protecţia Mediului din Târgu Mureş o cerere pentru avizarea proiectului „Construire fabrică de clei”, care include şi o fabrică de formaldehidă, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Potrivit şefului APM Mureş, Dănuţ Ştefănescu, până joi, când expiră termenul de transmitere a unor observaţii sau comentarii legate de acest proiect, s-au primit observaţii semnate de aproximativ 1.200 de persoane nemulţumite.
„Sunt în jur de 1.200 de semnături şi cam zece feluri de reclamaţii. Toate vor fi înmânate societăţii respective în copie, pentru ca evaluatorul să răspundă la tot ce au sesizat cetăţenii. Noi am cerut trei studii: studiu de impact, studiu de risc şi o evaluare adecvată pentru aria protejată din preajmă. Probabil şi Direcţia de Sănătate Publică va cere un studiu asupra sănătăţii”, a declarat Ştefănescu.
Pe de altă parte, o petiţie online intitulată „Salvaţi viitorul Reghinului”, care le cere mureşenilor să se alăture luptei „pentru salvarea oraşului Reghin de otrava turcilor de la Kastamonu”, a strâns peste 740 de semnături.
„Prin înfiinţarea fabricii şi crearea de noi locuri de muncă se ascunde, de fapt, o adevărată bombă ecologică, care va cuprinde în scurt timp pădurile din zona Mocear, Valea Gurghiului, Lăpuşna etc. În spatele locurilor de muncă promise se află, de fapt, o poluare a aerului cu pulberi cancerigene, a apei Mureşului cu sulfiţi şi nitraţi în urma procesului tehnologic, în spatele salariilor de subzistenţă vor sta, de fapt, preţuri ridicate pentru legume şi fructe, care nu se vor mai face sau vor fi contaminate. În spatele banilor vărsaţi de turci la bugetul local se vor afla bani pe care va trebui să-i daţi pe medicamente pentru boli de plămâni grave, provocate de poluarea aerului”, se arată în petiţia online.
Primarul din Reghinului, Maria Precup, a declarat, joi, jurnaliştilor, că este nevoie de un studiu de impact referitor la eventuala poluare care s-ar produce şi că s-ar putea chiar organiza un referendum local pe acest subiect.
Precup a arătat că, în noiembrie 2011, a fost emis un certificat de urbanism pentru fabrica de clei, de către fostul primar Nagy Andras, precizând că edilul anterior nu putea refuza emiterea acestui act, care reprezintă începutul demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie a fabricii de clei.
„Pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie, trebuie toate avizele – de la Mediu, Ape, prin care se iau toate măsurile de stopare a unor emisii nocive. Acum trebuie făcut un studiu de impact, s-a creat un val (de opinie) în Reghin că este foarte nociv şi am avut o întâlnire cu un expert internaţional de mediu, care spune că parametrii care sunt puşi în documentaţie sunt mult sub nivelul admis de normele europene. Dar, cu toate acestea, noi vrem să facem şi un studiu. Dacă sunt emisii, noi, ca administraţie, suntem alături de populaţie. Până nu suntem convinşi că nu este niciun pericol, nu vom face niciun demers. Aşteptăm toate studiile de impact şi suntem deschişi chiar la un referendum, dar în cunoştinţă de cauză, că nici nu poţi stopa o investiţie de o asemenea anvergură. E vorba de 100 de milioane de euro”, a declarat Precup.
Ea a arătat că toţi consilierii locali au aceeaşi poziţie privind construirea fabricii de clei şi că unii dintre cei „porniţi împotriva acestei investiţii” au mers, joi, la Sebeş, unde funcţionează o fabrică similară, să vadă în ce condiţii se lucrează.
Precup a arătat că ea nu a ştiut până recent că investiţia presupune şi o fabrică unde se foloseşte formaldehidă.
„Oricum, şi dacă nu s-ar fi folosit, cleiul de oase este un miros care nu se poate suporta şi Reghinul chiar nu e poluat – şi nu e corect. Şi chiar dacă e împotriva bugetului, nu poţi să… Prima dată am fost foarte încântată că vin investitori, dar uite că poate fi şi reversul”, a conchis ea.