Peste un miliard lei deficit la Fondul Sănătăţii, cel mai mare din 2019 încoace, în ciuda taxelor la Sănătate, introduse din 2023, care au crescut încasările cu 37% într-un an

Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) reţinute din salariile angajaţilor, virate la ANAF şi de acolo la Fondul Sănătăţii, dar şi din CASS datorată de unele persoane cu venituri extrasalariale, care o achită plafonat, în baza declaraţiei unice trimise la Fisc, din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor şi din subvenţii. Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS le plăteşte medicilor, dar şi celorlalţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele Teritoriale de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice.

FNUASS are trei surse importante de venit: veniturile din CASS, subvenţiile şi taxa clawback.

Dintre cele mari surse de bani la Fond, valoarea veniturilor din contribuţii de asigurări a crescut cel mai mult, cu 37% în 2024 faţă de nivelul din 2023, efectul direct al majorării salariului minim din octombrie 2023 şi apoi din iulie 2024, eliminării facilităţilor fiscale din construcţii şi sectorul agricol, iar, de la 1 ianuarie 2024, includerii tichetelor de masă şi a unor indemnizaţii de concediu medical în baza de calcul al CASS, urmând ca din 12 aprilie 2024 executivul să restrângă sfera de aplicare a CASS asupra indemnizaţiilor de concediu medical, reiese din analiza Economica.net.

Peste 84% din încasările totale ale Fondului Sănătăţii în 2024 au provenit doar din contribuţii de asigurări, efect direct al introducerii taxelor din sănătate, despre care am scris succint mai sus, coroborată cu scăderea subvenţiilor cu peste 40% în perioada analizată, potrivit analizei Economica.net.
Ponderea subvenţiilor în veniturile totale ale FNUASS a scăzut cu peste 9 puncte procentuale în 2024 faţă de 2023 (detaliat, mai jos). Valoarea subvenţiilor primite de Fond a scăzut cu peste 40% în 2024 faţă de cea din 2023, reiese din analiza Economica.net pe baza execuţiilor Fondului.

Reţinem aşadar că introducerea taxelor în sănătate începând cu 2023 a crescut valoarea veniturilor realizate din contribuţii de asigurări cu 37% în 2024 faţă de cea din 2023, dar e insuficientă pentru a aduce Fondul în echilibru în condiţiile în care 6,1 milioane de oameni contribuie efectiv la sistemul asigurărilor sociale de sănătate prin plata contribuţiei (CASS), unii dintre ei chiar de mai multe ori pentru fiecare dintre veniturile încasate, arată o analiză Economica.net pe baza datelor CNAS, ANAF şi ale Inspecţiei Muncii.

• Puţin peste 20 de milioane de oameni au fost înscrişi pe listele medicilor de familie în 2023. Dintre ei, 3,6 milioane de români au fost neasiguraţi la sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi beneficiază de servicii cuprinse în pachetul minimal, tot mai extins de CNAS în ultimii ani. 6,1 milioane de oameni contribuie efectiv la sistemul asigurărilor sociale de sănătate prin plata contribuţiei (CASS), unii dintre ei chiar de mai multe ori pentru fiecare dintre veniturile încasate, arată o analiză Economica.net pe baza datelor CNAS, ANAF şi ale Inspecţiei Muncii.

Iată, pe larg, execuţia Fondul Sănătăţii în 2024:

Fondul Sănătăţii a încheiat anul 2024 cu venituri totale de 72,3 miliarde de lei, cu 21% mai mari decât cele obţinute în anul 2023.

Cei mai mulţi bani încasaţi la FNUASS provin din contribuţii de asigurări de sănătate. Peste 84% din veniturule Fondului sunt sume virate pentru CASS şi CAM.

Veniturile din contribuţii de asigurări au ajuns la 60,9 miliarde de lei în anul 2024 şi sunt cu 37% mai mari decât cele obţinute în 2023, arată analiza Economica.net.

Pe lângă veniturile din CASS reţinută din salariile angajaţilor din România, în aceste sume intră o parte din veniturile din contribuţia asiguratorie pentru muncă (CAM), veniturile din asigurarea opţională a persoanelor fizice care nu sunt salariate pentru concedii şi indemnizaţii de concedii medicale, precum şi veniturile aferente CASS plătite de oamenii cu venituri extrasalariale în baza declaraţiei unice trimise la Fisc. Pentru claritate, amintesc faptul că CASS se plăteşte la ANAF atât de către angajatori pentru salariaţi prin D112, cât şi de către persoanele fizice cu venituri extrasalariale prin declaraţia unică şi ulterior Fiscul virează banii la FNUASS.

Creşterea veniturilor la FNUASS din contribuţii de asigurări cu 37% e efectul direct al majorării salariului minim din octombrie 2023 şi apoi din iulie 2024, eliminării facilităţilor fiscale din construcţii şi sectorul agricol, iar, de la 1 ianuarie 2024, includerii tichetelor de masă şi a unor indemnizaţii de concediu medical în baza de calcul al CASS, urmând ca din 12 aprilie 2024 executivul să restrângă sfera de aplicare a CASS asupra indemnizaţiilor de concediu medical, arată analiza Economica.net.

Reţinem că peste 84% din încasările totale ale Fondului Sănătăţii în 2024 au provenit doar din contribuţii de asigurări de sănătate. Ponderea veniturilor obţinute din CASS în veniturile totale ale FNUASS a crescut cu aproape 10 puncte procentuale (9,8 pp) în 2024 faţă de nivelul din 2023, efect direct al introducerii taxelor din sănătate, coroborată cu scăderea subvenţiilor cu peste 40% în perioada analizată, potrivit analizei Economica.net.

Subvenţiile au ajuns la cel mai mic nivel din 2020 încoace, arată analiza Economica.net.

Subvenţiile virate la Fondul Sănătăţii depăşesc 5,9 miliarde de lei în anul 2024 şi sunt cu 42% mai mici decât cele primite în 2023, reiese din calculele Economica.net pe baza execuţiilor FNUASS.

Încasările din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor depăşesc 5,1 miliarde de lei în 2024 şi sunt cu 14,5% mai mari decât cele realizate în 2023, conform analizei Economica.net pe baza execuţiilor Fondului.

Plăţile totale făcute din Fondul Sănătăţii se apropie de 73,5 miliarde de lei în anul 2024 şi sunt cu 23% mai mari decât cele efectuate în anul 2023.

Pentru produse farmaceutice, materiale sanitare, dispozitive medicale, acordate pacienţilor în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS 23,4 miliarde de lei, cu peste 18% mai mult decât în 2023.
Pentru serviciile medicale acordate pacienţilor în spitalele publice, dar şi în alte tipuri de unităţi sanitare cu paturi, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS 16,5 miliarde de lei în anul 2024, cu 16% mai mult decât în anul 2023.

Transferurile între unităţi ale administraţiei publice se apropie de 15,5 miliarde de lei în anul 2024 şi cu aproape 25% mai mari decât valoarea înregistrată în 2023.
Cei mai mulţi de la acest capitol sunt transferuri către spitalele publice pentru a acoperi majorările salariale acordate în baza salarizării unitare, potrivit analizei Economica.net.

Pentru servicii medicale acordate asiguraţilor la sănătate în ambulator am plătit din FNUASS 12 miliarde de lei în anul 2024, cu 40% mai mult decât în 2023.

Pentru asigurări şi asistenţă socială am plătit din Fondul Sănătăţii aproape 4 miliarde de lei în anul 2024, cu 8% mai mult decât în 2023.