Petcu: Rompetrol trebuie să-şi plătească datoria istorică. Nu vom prelungi memorandumul şi revenim la situaţia dinainte de 2014

‘Atunci când am preluat mandatul (ianuarie 2017 – n.r.), în luna a treia expira memorandumul de înţelegere. Am prelungit încă şase luni, până în luna a noua. Am considerat că şase luni vor fi suficiente pentru a se finaliza negocierile. Am constatat în această perioadă că este foarte greu. Cred că în februarie am scris atât DNA, cât şi DIICOT, am cerut informaţii legate de dosarele în care sunt anchetate companiile Rompetrol, pentru a ne lămuri foarte clar care este stadiul, ce culpabilităţi sunt. Am primit răspuns din partea acestor instituţii, dar am considerat că nu sunt foarte lămuritoare şi am făcut un material transmis către CSAT’, a spus ministrul.

Citeste si: Lovitură în Afacerea Rompetrol. Tudose vrea să oprească memorandumul cu kazahii şi cere o datorie convertită deja de Năstase şi anulată de Ponta

Petcu a adăugat că CSAT, în urmă cu o lună, a răspuns că, dacă Guvernul şi Ministerul Energiei nu au considerat necesar să informeze şi să ceară un punct de vedere în 2014, când a fost aprobat memorandumul prin HG, nici acum nu are competenţe să se pronunţe.

‘Ba mai mult, începând cu luna a noua, s-a început urmărirea penală în dosarul DIICOT în ceea ce priveşte speţa Rompetrol. Anul trecut, în 2016, Ministerul Energiei s-a constituit parte civilă în acest dosar, iar Ministerul de Finanţe s-a constituit, de asemenea, parte civilă cu suma de 225 de milioane de euro’, a mai spus Petcu.

Ministrul Energiei a precizat că un articol al memorandumului prevede faptul că, dacă DIICOT decide trimiterea în instanţă a dosarului, memorandumul devine nul.

‘La întâlnirea care a avut loc la Guvern între premierul României, subsemnatul, ministrul Economiei şi ministrul Finanţelor, am prezentat acest material mult mai detaliat, precum şi reprezentanţilor companiei chineze şi kazahe. Concluzia a fost fără echivoc. Memorandumul prevedere fără echivoc că, în cazul în care acest dosar va fi trimis în instanţă de Parchet, tot memorandumul pică. Considerăm că în această perioadă va fi foarte greu pentru noi să justificăm prelungirea unui memorandum mai mult de sfârşitul acestui an, în care să stabilim unele aspecte, care, dacă cumva DIICOT decide trimiterea în instanţă în acest dosar, sunt nule de drept. Consider că este bine să revenim la situaţia dinainte de 2014, în care compania să-şi plătească datoria, aşa cum este ea stabilită, pentru a putea să-şi dovedească buna credinţă’, a subliniat ministrul.

Vineri, Ministerul Energiei a emis un comunicat de presă în care precizează că o prelungire a Memorandumul încheiat în urmă cu patru ani statul român cu KazMunaiGaz, proprietarul grupului Rompetrol, care expiră la 31 decembrie 2017, va fi discutată după îndeplinirea a două condiţii, respectiv achitarea datoriei istorice a companiei faţă de statul român şi soluţionarea cauzei de către justiţie.

‘Joi, 9 noiembrie 2017, Prim-ministrul României Mihai Tudose a avut la Palatul Victoriei o întâlnire cu o delegaţie a KazMunaiGaz, proprietarii grupului Rompetrol şi cea a companiei chineze CEFC, companie care va prelua pachetul majoritar al KMG International. În cadrul întâlnirii, la care au participat şi miniştrii Energiei, Economiei şi Finanţelor s-a discutat despre viitorul Memorandumului semnat în 2013 între statul român şi compania KMG. În urma discuţiei, Guvernul României a comunicat KazMunaiGaz că pentru a putea discuta o nouă prelungire a prevederilor Memorandumului încheiat în urmă cu 4 ani, trebuie să fie îndeplinite două condiţii: achitarea datoriei istorice a companiei faţă de statul român şi soluţionarea cauzei de către justiţie’, se menţionează în comunicat.

Conform sursei citate, premierul Mihai Tudose a subliniat că cele două condiţii trebuie întrunite cumulativ, altfel statul român nu va mai putea lua în calcul înţelegerea din 2013.

Pe de altă parte, Azamat Zhangulov, senior vicepreşedinte al KazMunaiGaz, a declarat vineri, într-o conferinţă de presă, că au primit confirmarea de la reprezentanţii Guvernului că, lucrurile vor fi accelarate şi ‘vom vedea soluţii rapide’ în privinţa memorandumului.

‘Ne-am întâlnit ieri (joi – n.r.) cu reprezentanţii Guvernului, cu premierul Tudose şi miniştrii Energiei, Economiei şi Finanţelor. Tema principală de discuţie a fost intrarea în vigoare a memorandumului de înţelegere din 2013 şi să ne reasigurăm angajamentele că suntem gata să punem în aplicare acest memorandum. Avem confirmarea că lucrurile vor fi accelerate şi vom vedea soluţii rapide’, a spus Zhangulov.

Potrivit acestuia, Memorandumul prevede, pe de o parte, vânzarea de către stat a unei participaţii de 26% din Rompetrol Rafinare, pe care KMGI s-a angajat să o achiziţioneze cu 200 de milioane de dolari.

‘Ne păstrăm acest angajament. Comisia de privatizare a reînceput în urmă cu două luni procedura de scoatere la vânzare a acestor acţiuni’, a susţinut oficialul companiei.

Tot în cadrul memorandumului a fost convenită înfiinţarea unui fond comun de investiţii în domeniul energiei în valoare de un miliard de dolari.

‘Ne-am luat angajamentul că vom înfiinţa acest fond, care va aduce noi investiţii, care vor genera noi taxe şi noi joburi, iar, mai ales în situaţia actuală a economiei, problema locurilor de muncă este una esenţială’, a mai spus reprezentantul companiei kazahe.

Întrebat dacă s-a convenit, împreună cu reprezentanţii Guvernului, un calendar privind implementarea Memorandumului, Zhangulov a precizat că aşteaptă acest calendar de la Ministerul Energiei într-o săptămână sau două.

‘Am văzut că reprezentanţii Guvernului doresc să finalizeze acordul cu noi şi să implementeze Memorandumul. De asemenea, şi-au exprimat opinia că nu este în beneficiul nimănui să stăm să mai aşteptăm. Nici noi nu mai avem răbdare ca această situaţie să mai dureze ani şi ani, ci vrem să fie rezolvată cât mai repede posibil, pentru ca angajamentul luat în ceea ce priveşte investiţiile noastre aici să devină realitate’, a subliniat Zhangulov.

Memorandumul expiră la 31 decembrie 2017, după ce a fost prelungit de mai multe ori, însă Zhangulov susţine că oficialii companiei sunt dispuşi să prelungească din nou acest termen, dacă va fi cazul, pentru a exista certitudinea că toţi paşii se vor îndeplini.

Zhangulov a mai spus că tranzacţia prin care compania chineză CEFC preia 51% din acţiunile KMGI va fi finalizată în această lună, în prezent derulându-se ultimele detalii tehnice.

Compania naţională de petrol şi gaze din Kazahstan, KazMunaiGaz, a cumpărat 75% din Grupul Rompetrol în anul 2007 şi restul de 25% în 2009.

CEFC s-a angajat să investească circa 3 miliarde de dolari în următorii cinci-zece ani în România, iar KazMunaiGaz, să aducă circa 125 de milioane de tone ţiţei la rafinăria Petromidia în următorii 15 ani.

Guvernul a aprobat în mai 2013, prin proiect de lege, Memorandumul de Înţelegere dintre statul român şi The Rompetrol Group N.V. (TRG), semnat la Bucureşti la 15 februarie acelaşi an, potrivit căruia TRG va cumpăra de la Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) 26,6969% din acţiunile emise de Rompetrol Rafinare în schimbul a 200 milioane de dolari.

Din această sumă, 175 milioane de dolari reprezenta preţul acţiunilor de vânzare iar 25 de milioane de dolari prima convenită de părţi pentru dobândirea, de către TRG, a majorităţii absolute de vot în RRC (Rompetrol Rafinare-Petromidia – n.r.).

‘Memorandumul reglementează termenii generali ai unei tranzacţii complexe între statul român şi The Rompetrol Group N.V. (TRG) deţinut de grupul KazMunayGas, care este structurată pe trei componente majore: un angajament de cumpărare printr-o procedură competitivă a unui pachet de acţiuni reprezentând 26,6959% din capitalul social al SC Rompetrol Rafinare SA (RRC) deţinut în prezent de Ministerul Economiei prin Oficiul Participaţiilor Statului Privatizării în Industrie, la un preţ minim garantat de 200 milioane dolari SUA; statul român îşi va menţine o participaţie nediluabilă de 18% pe o perioadă de 3 ani, iar după expirarea acestei perioade va avea posibilitatea să implementeze o nouă procedură de privatizare pentru vânzarea acesteia’, detalia atunci Biroul de presă al Guvernului.

Potrivit documentului, după expirarea perioadei de interdicţie de vânzare a pachetului de 18%, OPSPI avea dreptul de a dispune de acţiunile rămase în totalitate sau în parte, iar TRG avea în continuare drept de preferinţă la cumpărarea acestora.

Documentul mai prevedea constituirea unui fond de investiţii de 1 miliard de dolari cu o participare a statului roman sub forma unei societăţi pe acţiuni care va investi în proiecte din domeniul energetic din România. Potrivit Memorandumului, The Rompetrol Group (80%) şi Statul Român (20%) vor constitui un Fond având ca obiect realizarea de investiţii în proiecte energetice în România.

Potrivit sursei citate, acţiunile in instanţă iniţiate de Ministerul Finanţelor Publice au fost respinse, iar cererea de anulare a conversiei obligaţiunilor nerăscumpărate în acţiuni RRC în baza prevederilor OUG nr. 118 aprobată prin Legea nr. 89/2005 a fost respinsă de către Tribunalul Constanţa, prin hotărâre definitivă şi executorie.

Guvernul menţiona faptul că prin semnarea acestui acord a fost eliminat un potenţial risc de insolvenţă a societăţii, fiind astfel soluţionat un vechi diferend între Statul român şi RRC, ‘care punea în pericol continuitatea activităţii a 7.000 de salariaţi şi colectarea a peste 1,3 miliarde de euro la bugetul de stat’.

În anul 2003, statul, prin MFP, a subscris obligaţiuni emise de S.C. Rompetrol Rafinare S.A. Constanţa în valoare totală de 2.177.699.871,86 lei, prin anularea obligaţiilor bugetare reprezentând taxa pe valoarea adăugată, accize, contribuţia la Fondul special al drumurilor publice, precum şi majorările de întârziere, dobânzile, penalităţile şi penalităţile de întârziere – datorate şi neachitate de către S.C. Rompetrol Rafinare S.A. Constanţa. Scadenţa pentru răscumpărarea obligaţiunilor fusese stabilită pentru 30 septembrie 2010, dată la care AGEA Rompetrol rafinare a decis majorarea capitalului societăţii cu 1,971 miliarde de lei.

Totodată, cererea The Rompetrol Group ca România să fie obligată la plata de daune în sumă totală de 185,385 milioane dolari a fost respinsă, prin hotărârea arbitrală a Curţii de Arbitraj Internaţional a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii din Washington.

Potrivit Hotărârii, a fost respinsă atât cererea pentru daune materiale, în valoare de 139,385 milioane de dolari, cât şi cererea de daune morale, în valoare de 46 milioane dolari. Tribunalul arbitral a ajuns la concluzia că dovezile prezentate de reclamant nu susţin cerea pentru constatarea unei campanii de hărţuire organizate de statul român, se arăta într-un comunicat al Ministerului Finanţelor.

În luna mai 2016, DIICOT a dispus sechestru pe bunurile Rompetrol inclusiv pe rafinaria Petromidia.