Noul premier al Ungariei vrea să revigoreze influența Europei Centrale prin valorificarea trecutului său imperial. Péter Magyar spune că va aprofunda legăturile cu statele vecine, în special cu Austria, bazându-se pe legături economice puternice și o istorie comună înrădăcinată în Imperiul Austro-Ungar de la sfârșitul secolului al XIX-lea.
„Obișnuiam să împărțim aceeași țară, iar Austria este un partener economic cheie al Ungariei”, a spus Magyar după victoria împotriva lui Viktor Orbán în alegerile maghiare de la începutul acestei luni.
„Aș dori să consolidez relația dintre Ungaria și Austria din motive istorice, dar și culturale și economice”, a mai spus el, potrivit Politico.
Magyar l-a învins pe Orbán în mare parte pentru că a promis că va reseta relațiile Ungariei cu Uniunea Europeană. El își imaginează că va face acest lucru în cadrul unui bloc de națiuni din Europa Centrală, conduse de lideri de dreapta cu aceleași idei, despre care crede că împărtășesc o perspectivă culturală, interese economice și opinii conservatoare asupra tuturor aspectelor, de la migrație la politica energetică.
Noul lider maghiar a prezentat deja public cum s-ar putea contura viziunea sa pentru crearea unui bloc central-european. Iar prima propunere a venit chiar la începutul acestei luni, când a propus fuziunea Grupului de la Visegrad – o alianță informală a Ungariei, Poloniei, Republicii Cehe și Slovaciei – cu formatul Slavkov, un cadru de cooperare care implică Austria, Republica Cehă și Slovacia.
Deși consideră Austria un aliat mai natural, maghiarul are multe de învățat de la prim-ministrul polonez Donald Tusk și de la eforturile sale de a restabili democrația liberală după ani de guvernare populistă, inclusiv cum să deblocheze fondurile UE reținute din cauza preocupărilor legate de statul de drept, mai scrie Politico.
Iar primele vizite ale noului premier vor fi la Viena și Varșovia.
Una dintre principalele priorități ale noului premier al Ungariei este să asigure eliberarea a 18 miliarde de euro din fondurile UE destinate țării sale și care au fost înghețate. El va trebui să insiste și asupra accesului la cele 16 miliarde de euro în împrumuturi europene pentru apărarea și eliminarea amenzii de un milion de euro pe zi aplicată Ungariei pentru refuzul său de a respecta legislația UE privind migrația.
Vizita lui Magyar la Varșovia are ca scop schimbul de experiențe privind tranziția către o democrație liberală, este de părere Emil Brix, fost diplomat și istoric austriac care a studiat sfârșitul Imperiului Austro-Ungar. „Vizita la Viena are mai mult de-a face cu politica europeană și cu faptul că este necesar să ne dezvoltăm propriile propuneri din interiorul acestei regiuni”, adaugă acesta.
Iar Guvernul austriac pare să fie receptiv la această idee.
Un diplomat austriac de rang înalt, vorbind sub condiția anonimatului, a declarat pentru Politico că există o logică inerentă în consolidarea colaborării dintre statele din Europa Centrală în cadrul UE, conform modelului Benelux.
„Suntem cu toții state de aproximativ aceeași dimensiune, cu multe interese comune, iar împreună am fi mai relevanți în ceea ce privește capacitatea de vot”, a declarat diplomatul.
Pentru guvernul austriac condus de conservatori, aprofundarea legăturilor cu Ungaria a fost mult timp o ambiție strategică.
La începutul anilor 2000, înainte de aderarea la UE a mai multor foste țări comuniste, liderii Austriei au propus o alianță reînnoită cu Europa Centrală. Efortul a eșuat în cele din urmă, împiedicat de temerile din Polonia și Slovenia că Viena încerca să-și reafirme hegemonia la mai bine de 80 de ani de la prăbușirea Imperiului Austro-Ungar.
Acum, o Ungarie mai încrezătoare și prosperă propune o alianță mai strânsă.
Nici liderii polonezi, având în vedere puterea economică și militară în creștere a țării lor, nu se mai simt amenințați de această perspectivă, spun experții. Biroul prim-ministrului polonez nu a răspuns la o solicitare de comentarii a Politico.
Cu Orbán pe făraș, conservatorii austrieci văd și ei o nouă oportunitate.
„Am colaborat îndeaproape cu Orbán în anii 1990 și spun întotdeauna că tânărul Orbán ar fi fost cu siguranță unul dintre cei mai mari critici ai lui Orbán mai în vârstă în prezent”, a declarat Reinhold Lopatka, europarlamentar al Partidului Popular austriac, partid conservator aflat la guvernare.
„În ciuda tuturor problemelor cu care ne-am confruntat, am reușit să colaborăm în unele aspecte, dar de-a lungul anilor acest lucru a devenit din ce în ce mai dificil și, în cele din urmă, imposibil”, completează el.
Discuțiile dintre Ungaria și Austria au început chiar înainte de alegeri, în februarie. Péter Magyar s-a întâlnit în februarie cu Christian Stocker, cancelarul austriac, la Conferința de Securitate de la München, potrivit a două persoane prezente la întâlnire.
Liderii au discutat despre vizita inaugurală a lui Magyar la Viena și despre cum să îmbunătățească condițiile pentru firmele austriece care fac afaceri în Ungaria, potrivit unui înalt oficial al guvernului austriac.
Totuși, țările din Europa Centrală au opinii diferite pe anumite subiecte, notează Politico, lucru care poate complica eforturile de a crea o alianță mai strânsă.
În ceea ce privește Ucraina, spre exemplu, Austria și Polonia susțin activ ajutorul suplimentar din partea UE pentru țara aflată în război, în timp ce Ungaria, sub conducerea lui Orbán, s-a opus sprijinului financiar.
Deși e acum sub conducerea lui Magyar, Ungaria se alătură Republicii Cehe și Slovaciei și optează să nu sprijine pachetul de împrumuturi de 90 de miliarde de euro al UE pentru Kiev. Țările au, de asemenea, opinii divergente cu privire la aderarea Ucrainei la blocul comunitar.
În ciuda acestor diferențe, spun experții, există în continuare interese comune puternice între țările din Europa Centrală, în special în ceea ce privește inițiativele economice și proiectele de infrastructură la scară largă.
„Dacă aceste țări ar putea prezenta propuneri integrate și proiecte integrate coordonate, acest lucru le-ar consolida poziția în ceea ce privește distribuirea fondurilor și a banilor de coeziune de la Bruxelles”, a declarat Reinhard Heinisch, politolog la Universitatea din Salzburg.