Petre Daea: avem 1.690 de kilometri de canale umplute cu apă pe care o furnizăm gratuit fermierilor, o Dunăre şi jumătate
„În acest an, suprafaţa contractată pentru irigaţii a ajuns la 666.629 hectare, de aproape şase ori mai mare decât anul trecut şi au fost realizate udări pe 268.000 de hectare, în general la culturile care sunt încă în vegetaţie, dar şi la culturile duble. La ora actuală sunt în funcţiune 94 de staţii de pompare şi de repompare, 261 de staţii de punere sub presiune, dar şi motopompe independente pe canale în jur de 258”, a precizat ministrul Daea.
Şeful MADR a afirmat că la nivel naţional au fost alimentate cu apă în acest an aproape 1.700 de kilometri de canale de irigaţii, „o Dunăre şi jumătate”, apa fiind pusă gratuit la dispoziţia fermierilor.
„Avem 1.690 de kilometri de canale umplute cu apă pe care o furnizăm gratuit fermierilor, o Dunăre şi jumătate. Dacă din Dunăre avem umplute canale pe 1.047 de kilometri, din Siret pe 120 de kilometri, din Prut 122 de kilometri, din lacuri de acumulare 138 de kilometri, iar din alte râuri 238 de kilometri”, a subliniat Petre Daea.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale are ca obiectiv realizarea, până în 2020, a unor sisteme de irigaţii care să acopere o suprafaţă agricolă de două milioane de hectare. În opinia ministrului Daea, „numai canalele de irigaţii care trebuie refăcute, recalibrate şi racordate la sistem, puse cap la cap, înseamnă drumul de aici până la Berlin şi înapoi”.
Fondurile bugetate pentru anul 2017 se ridică la peste 1,41 miliarde de lei pentru refacerea unui număr de 40 de amenajări de irigaţii, care vor acoperi după finalizare circa 1,3 milioane de hectare.
România prezintă un risc considerabil faţă de schimbările climatice, zonele cele mai afectate fiind situate în partea de sud, sud-est şi est a ţării, conform rapoartelor internaţionale relevante şi analizelor efectuate de Administraţia Naţională de Meteorologie.
Seceta, inundaţiile şi alte probleme legate de schimbările climatice au un impact semnificativ asupra stabilităţii producţiei şi a securităţii alimentare naţionale, iar lipsa unei infrastructuri adecvate contribuie la limitarea oportunităţilor de dezvoltare economică în pofida existenţei potenţialului din agricultură.
Studiile realizate în domeniu au estimat că România a suferit pierderi anuale medii legate de vreme în sumă de 8,45 de miliarde de dolari (0,26 procente din PIB), în perioada 1980 – 2011, din care 34 de procente au fost legate de secetă, se arată într-un document publicat pe site-ul MADR privind reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii.
Sistemele de irigaţii din România au fost construite până în anul 1990, suprafaţa amenajată pentru irigaţii ocupând circa 22% din suprafaţa agricolă a ţării şi circa 34% din suprafaţa arabilă. În prezent, România dispune de o suprafaţă amenajată pentru irigat de circa 3,1 milioane hectare, din care 1,5 milioane hectare reprezintă suprafaţa viabilă şi marginal viabilă, însă viabilă efectiv este de numai 823.000 hectare.
Potrivit documentului, amenajările de irigaţii din România sunt într-un stadiu avansat de degradare, iar pe 75% din suprafaţa acestora irigaţiile nu sunt funcţionale, iar cele funcţionale sunt ineficiente din punct de vedere al consumului de apă şi energie şi costisitoare pentru fermieri.