Fermierii europeni din statele membre vecine Ucrainei au pierdut din cauza prețurilor de dumping ale mărfii ucrainene un total de 417 milioane de euro, din care 45,8 milioane de euro au pierdut doar fermerii români, potrivit calculelor Comisie Europene făcute publice de ministrul Agriculturii Petre Daea.
„Al doilea element de analiză a Comisie a avut în vedere valoarea pierderii aferente producției calculate pe seama diferențelor de preț între prețul mediu național și prețurile locale din zonele afectate, respectiv NE- NV și S-E. Comisia a calculat că, pentru grâu, porumb și semințe de floarea-soarelui, pierderea ca urmare a prețurilor este de 45,84 de milioane de euro, din care însă a recunosc în final doar piererea la porumb de 20,1 miliaone de euro, fără a cunoaște elementele de calcul care au determinat acest nivel”, a declarat Daea.
Potrivit acestuia, în cazul Poloniei pierderile astfel calculate au fost de 204 milioane de euro, ale fermierilor unguri de 110 milioane de euro, ale slovacilor de 22,8 milioane de euro și ale Bulgariei de 33,54 de milioane de euro.
Or, Comisia a decis să susțină cu bani din rezerva de criză de 450 de milioane de euro, doar trei state (România, Bulgaria și Polonia) cu o sumă totală de 56,3 milioane de euro. Despăgubirile sunt date doar pentru a compensa faptul că fermierii nu își pot vinde marfa din cauza surplusului cauzat de importurile ucrainene.
„Comisia a repartizat fără vreo consultare cu vreo țară membră, fără vreo discuție preliminară, fără o interpretare a metologiei de calcul sumele respective. Suma repartizată României este una mică, dincolo de nevoile și efectele negative pe care le-au înregistrat fermierii”, a mai declarat Daea.
În legătura cu metodologia de calcul care a stat la baza sumelor pe care Bruxelles-ul a anunțat că le va plăti celor trei state membre, Daea susține că aceasta este una care dezavantajează România pentru ca ia în calcul stocurile dintr-un an agricol foarte slab, cu producții extrem de mici la grâu și porumb.
„Situația analizată de Comisie nu este elocventă din cauza producției mici din 2022 care a fost un an atipic. Comparațiile ar trebui făcute luâd în calcul ieșirile la export. Spre exemplu, anul trecut România exporta peste 4 milioane de tone de grâu, iar acum doar 2 miliaone. Restul este în magazii”.
Potrivit lui Daea, Comisia a folosit drept criteriu nivelul stocurilor de la finalul anului trecut comparativ cu media stocurilor din ultimii 5 ani pornind de la premisa că, dacă există stocuri mai mari acum, înseamnă că există o presiune a acestora ceae ce crează probleme în statele respective.
Astfel, s-a ajuns la concluzia că România are stocuri de grâu cu 9% mai mici față de media ultimilor cinci ani, respectiv 5,8 mii de tone, stocul de porumb este cu 59% mai mic față de media ultimilor cinci ani, respectiv 4,8 mii tone, iar stocurile de semințe de floarea-soarelui sunt cu 2% mai mici decât media ultimilor cinci ani.
„În filozofia Comisiei au fost despăgubite doar statele unde stocurile au înregistrat o diferență de peste 20% față de media ultimilor cinci ani. Iar în cazul României nu există această diferență”, a mai spus Daea.
Acesta a anunțat că Guvernul va sprijini producătorii agricoli cu dublul sumei oferită de Comisia Europeană, după cum este permis statelor membre în acest caz.
Decizia privind sumele alocate de Comisia Europeană statelor membre afectate de importurile din Ucraina va fi înaintată celor 27 de state membre pentru aprobare în cadrul unei reuniuni tehnice din 30 martie 2023.
Citește și: