Petre Daea: România va susţine menţinerea bugetului PAC după 2020 şi va spune „nu” plafonării plăţilor directe

„România susţine menţinerea bugetului PAC şi cei doi piloni şi spune nu plafonării. Vrem să ne ducem spre convergenţă, să vedem ce perspective creăm pentru fermierii tineri. Un tânăr de astăzi nu poate fi un fermier de mâine fără pământ. Ce perspective îi dăm? Şi noi avem din acest punct de vedere instrumente de sprijin, care presupun garantarea cu 80% de către stat a creditului pentru capitalul de lucru. Este un act normativ care funcţionează, 80% garanţii de la stat şi 20% pun valoarea pământului, dar în anumite condiţii. Este (o măsură n.r.) pentru toţi, dar în primul rând pentru tineri. Mai sunt măsuri în PNDR pe care trebuie să le mobilăm cu bani şi cu bani consistenţi în viitorul PAC”, a precizat Daea.

Acesta susţine că în bugetul viitoarei PAC, cercetarea trebuie să deţină o filă separată, în aşa fel încât „ea să se poată alimenta pentru a răspunde la marile provocări ale timpului, la schimbările climatice, care au devenit o realitate”.

În ceea ce priveşte achiziţia terenurilor agricole, şeful MADR a subliniat că prin schimbarea condiţiilor impuse în cumpărarea terenurilor – proces care se află în derulare – se doreşte crearea „unui culoar favorabil tinerilor”.

„Este o preocupare, noi o urmărim şi o să o aducem la cunoştinţa opiniei publice situaţia pe care am găsit-o în ţară, când vom încheia această lucrare extrem de importantă. Dar, preşedintele partidului a lansat în Parlamentul României o iniţiativă parlamentară privind schimbarea condiţiilor impuse în cumpărarea terenurilor pe Legea 17, care să dea un culoar favorabil tinerilor”, a menţionat ministrul.

În privinţa viitoarei PAC, şeful MADR consideră că Ministerului Agriculturii îi revine o mare responsabilitate în ceea ce priveşte stabilitatea priorităţilor, dar acest lucru se face numai în dialog cu fermierii.

„Aici trebuie să stai mereu în dialog cu fermierii. Tot timpul cu fermierii, pentru că ei trebuie să spună ceea ce este convenabil sau nu, să spună cum văd ei lucrurile, ce perspectivă, care este dinamica lor, cum trebuie să se materializeze de-a lungul vremii, în ce instrumente, care sunt procedurile, dar deocamdată se merge cu opţiuni foarte clare de a ne păstra nivelul financiar al PAC. Noi trebuie să proiectăm PAC corect şi avem o mare responsabilitate. În 2019, deţinem Presedinţia (Consiliului UE n.r.) şi din acest punct de vedere trebuie să ne pregătim pentru a răspunde organizatoric şi administrativ, dar în primul rând trebuie să ne stabilim ce vrem, care sunt opţiunile noastre. Ele sunt opţiunile ţării şi noi lucrăm la ele în Guvern. O să fie o decizie politică pe acest subiect. Noi acum suntem în proces de consultare”, a explicat Petre Daea.

În acest context, ministrul Agriculturii se va afla săptămâna viitoare în Polonia şi Franţa, la invitaţia omologilor săi, dar va participa şi la Consiliul de Miniştri ai Agriculturii de la Bruxelles, unde va discuta cu comisarul european pe Agricultură, Phill Hogan.

„Săptămâna viitoare merg în două ţări, în Polonia şi în Franţa, la invitaţia miniştrilor agriculturii, mă voi duce să văd cum gândesc ei Politica Agricolă Comună. Am făcut acest traseu de ieşire în afara ţării pornind de la asemănările pe care le avem şi apoi merg la Consiliul de Miniştri, de la Bruxelles, încheind cu o întâlnire cu comisarul Hogan ca să ne putem pune de acord pe anumite preocupări pentru interesele ţării. În luna martie voi avea o plecare şi în Germania în perspectiva deciziei pe care trebuie să o luăm la nivelul ţării, dar să răspundem în acelaşi timp regulilor pe care trebui să le respectăm în cadrul Uniunii Europene. Suntem şi parte şi întreg în acelaşi timp”, a adăugat Petre Daea.

Ministrul susţine că va merge „cu o fundamentare necesară” la întâlnirea Consiliului de miniştri de la Bruxelles, pentru că ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană va avea efecte.

„Noi trebuie să ne gândim ce facem în viitor. Lumea la fiecare şase secunde pierde un copil din cauza foametei, 1,28 miliarde de oameni suferă de inaniţie. O explozie demografica prin anii 2050 ne duce la o populaţie de 9,3 miliarde de oameni. Cu cei hrăneşti, cu dorinţa de a fi? Cu dorinţa de a exista, cu scăparea momentului, cu presupusul că va fi sau nu va fi? Nu. Cu o conduită foarte clară pe care trebuie să o ai înţelegând fenomenul. Atunci merită pentru viaţă să dai cât mai mult. Să ştiţi că înainte de a fi sănătos trebuie să fi mâncat. Înainte de fi deştept trebuie să exişti. Fără hrană, nu. Exclus. Iar lupta aceasta între stomac, între rezervoarele de maşini cu biocombustibilul, cu transformări, cu bioeconomia, cu analiza în domeniu, este o temă extrem de importantă. Deci, prima condiţie este să asiguri hrana. În ce condiţii? Căutăm. De frig mai pui o haină pe tine, dacă e cald o dai jos, dar dacă stai cu stomacul gol, foamea dezvoltă instincte ancestrale. Mama îşi omoară copilul, soldatul nu mai ascultă de general. Acestea sunt cuvintele pe care le spunea un mare profesor, un mare savant al României, care a trecut prin Ministerul Agriculturii, Gh Ionescu Siseşti. (…) Acest lucru a zis: în momentul în care nu ai hrană lucrurile se schimbă”, a explicat Daea.

Agricultura şi sectorul agroalimentar au un regim preferenţial în cadrul UE şi rămân de departe cel mai mare angajator în spaţiul comunitar. Deşi agricultura ca atare angajează din ce în ce mai puţini oameni, pentru că numărul fermierilor scade, toate activităţile conexe legate de agricultură – de la inputuri agricole, materie primă şi până la distribuţie şi sistem de desfacere, acest lanţ valoric creează 44 de milioane de joburi în Europa.

De asemenea, agricultura este elementul care asigură şi piaţa unică europeană, pentru că sunt 500 de milioane de consumatori care au cea mai mare opţiune în privinţa diversităţii şi calităţii produselor alimentare.

UE a devenit principalul actor pe piaţa mondială, exportând în restul lunii produse agroalimentare în valoare de 131 de miliarde de euro şi importând de 112 miliarde de euro. Tot agricultura joacă un rol importat şi pentru combaterea schimbărilor climatice, pentru protecţia resurselor naturale şi generarea de energie curată, în condiţiile în care fermierii europeni sunt custozii a 48% din terenul UE, iar silvicultura gestionează şi întreţine 36% din teritoriu.

PAC rămâne un consumator major al bugetului comunitar, circa 40%, însă ponderea în bugetul total şi în PIB este în scădere.