Petrescu: Excedentul financiar al ANCOM se va regăsi într-o schemă de ajutor de stat
„În legătură cu taxa de 3% pentru sectorul telecom, vreau să vă spun că există un anumit mecanism al acesteia. Trebuie să înţelegeţi că există o Directivă care ne spune că reglementatorul naţional (ANCOM – Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, n.r.) trebuie să fie acoperit din punct de vedere financiar de companiile din piaţa de telecom. În România, taxa era iniţial de 0,4%, însă reglementatorul, timp de zece ani, nu a solicitat acoperirea costurilor de funcţionare, fiindcă exista un excedent financiar. Existând acest excedent financiar, niciodată niciunul dintre jucătorii din piaţă nu a făcut această contribuţie către acoperirea costului ce ţine de funcţionarea reglementatorului. Acest excedent financiar se va regăsi foarte curând într-o schemă de ajutor de stat cu alocări financiare către sectorul public şi sectorul privat pentru transformarea digitală, astfel încât reglementatorul va fi în poziţia să se întoarcă spre piaţă, spre operatorii de telefonie mobilă şi să solicite, conform Directivei europene în vigoare, contribuţie la costul de funcţionare”, a spus Petrescu, după reuniunea informală a miniştrilor în domeniul comunicaţiilor (TTE), ce a avut loc la Bucureşti.
Acesta a adăugat că, la momentul actual, costul de funcţionare al ANCOM se ridică la 300 de milioane de lei anual, iar această sumă, odată solicitată din partea operatorilor din piaţă, se traduce în aproape 2% ca taxă din totalul pieţei telecom, de circa 15,3 miliarde de lei.
„În momentul de faţă, costul de funcţionare al reglementatorului se ridică la circa 300 de milioane de lei, anual, iar veniturile sunt la circa 379 de milioane de lei. Deci, în momentul în care se va întoarce pe piaţă şi va solicita un procent din cifra globală a cifrei de afaceri pe grupul de activitate telecomunicaţii, şi care se ridică la circa 15,2 – 15,3 miliarde de lei, veţi vedea că 300 de milioane de lei sunt aproape 2%. În momentul în care reglementatorul va reintra în poziţia în care să solicite acoperirea costului de funcţionare, deja comisionul va fi simţitor ridicat”, a menţionat ministrul.
Petrescu a ţinut să puncteze, totodată, că facturile pe care românii le plătesc pentru serviciile de telecomunicaţii nu ar trebui să crească în urma aplicării prevederilor din OUG 114 pe segmentul telecom.
„Eu nu estimez că o să crească facturile românilor. Cred că funcţionăm într-o piaţă digitală extrem de competitivă şi nu cred că operatorii vor avea ca strategie imediată creşterea facturilor, ci vor avea ca strategie, în special în perspectiva lansării 5G, multiplicarea portofoliului de servicii de telecomunicaţii, astfel încât cifra lor de afaceri să crească şi profitul să crească, şi sper ca taxele pe care statul le solicită pe baza profitului creat să crească şi ele”, a susţinut demnitarul.
Întrebat care au fost concluziile întâlnirilor pe care le-a avut cu operatorii din piaţă, Petrescu a subliniat faptul că s-a ajuns la un numitor comun, iar pe segmentul frecvenţelor există o o discuţie referitoare la o realocare şi redistribuire a acestora în funcţie de valoarea comercială.
„Am ţinut tot timpul legătura cu operatorii din piaţa de telefonie mobilă, am avut discuţii 1 la 1, dar şi cu Asociaţia Operatorilor de Telefonie Mobilă. Au fost o serie de amendamente pe care operatorii şi le-au dorit, le-am negociat şi am ajuns, cred eu, la un punct în care ne regăsim. Urmează ca ordonanţa pe telecomunicaţii, cu amendamentele discutate, să fie integrată şi centralizată, astfel încât chiar luni (4 martie 2019, n.r.) voi fi prezent la ‘Ora premierului’, alături de doamna prim-ministru Viorica Dăncilă. Cred că există premisele de a merge înainte din acest punct şi de a crea şi dezvolta în continuare sistemul IT&C aşa cum trebuie. Ceea ce am discutat cu operatorii de telefonie mobilă a fost, pe de o parte, o realocare şi redistribuire a frecvenţelor, astfel încât ele să se regăsească şi în funcţie de valoarea comercială a fiecărei frecvenţe şi cred că am ajuns la un acord care va suplini anumite impuneri de taxe în perspectiva unei licitaţii. Există şi posibilitatea ca pe anumite tipuri de frecvenţă să reglăm anumite comisioane impuse. Ce pot să vă asigur este că atât timp cât sunt ministru, totul merge în consultare publică, absolut fiecare document ce ţine de bunul parcurs al licitaţiei de 5G va fi în consultare publică”, a punctat oficialul.
În ceea ce priveşte acţiunile Guvernului pe domeniul tehnologiei informaţiei, ministrul Comunicaţiilor a precizat că este încurajată atât adopţia noilor tehnologii, cât şi o dezvoltare accelerată a domeniului.
„Guvernul încurajează o bună adopţie a noilor tehnologii, să permită o licitaţie de succes pentru 5G şi, în general, să permită o dezvoltare accelerată a domeniului. Să nu uităm că Guvernul a intrat în al treilea an în care oferă scutirile de impozit pe venit pentru programatori, a avut ca iniţiativă o serie de programe în ceea ce priveşte finanţarea start-up-urilor şi veţi auzi în curând de programe ce au la bază scheme de ajutor de stat pentru transformare digitală. În ceea ce priveşte Ordonanţa 114, am căutat să existe un echilibru şi o echitate între zona privată şi stat şi, totodată, are ca esenţă o oarecare încurajare, dacă nu disciplinare, în perspectiva conformării unor actori din piaţa digitală, astfel încât să putem să punem capăt unor practici în ceea ce priveşte dezvoltarea reţelelor de telecomunicaţii (…). Măsura este menită să readucă în matca legală acest tip de practici. OUG 114 nu este perfectă, este perfectibilă fără doar şi poate”, a afirmat Petrescu.
Ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Alexandru Petrescu, a prezidat, vineri, Reuniunea informală a miniştrilor în domeniul comunicaţiilor (TTE), după ce joi a condus lucrările celei de-a treia Conferinţe ministeriale cu statele din Parteneriatul Estic, evenimente organizate la Palatul Parlamentului din Bucureşti.
La reuniunea informală a miniştrilor în domeniul comunicaţiilor (TTE) au participat miniştrii telecomunicaţiilor din statele Uniunii Europene, precum şi vicepreşedintele Comisiei Europene, comisarul european în domeniul digital, Andrus Ansip. Principalele subiecte de discuţie au fost axate pe inteligenţa artificială şi pe Strategia Pieţei Unice Digitale – post 2020.
Reuniunile informale ale miniştrilor constituie o practică uzuală a fiecărei preşedinţii la Consiliul Uniunii Europene, cu scopul de a asigura cadrul adecvat unei reflecţii comune şi un schimb de opinii pe teme de interes la nivel european şi internaţional.