Petroliștii au scris Guvernului arătând că reglementările pun în pericol producția de petrol și gaze a României. Degeaba, deocamdată!

Petrom și Romgaz, cele două companii producătoare de petrol și gaze ale țării, trebuie să respecte o nouă reglementare, de la 1 iunie: să vândă 30% din producție la un preț plafonat la 95% din prețul de tranzacționare a gazelor de la Central European Gas Hub (CEGH) Austria, ca urmare a implementării acelui “gas release program”.

Programul a fost impus de Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) cu scopul de a crea lichiditate în piața de gaze și de a permite furnizorilor să aibă acces la gaze ieftine pentru a le putea livra populației, în contextul liberalizării pieței de gaze de la 1 iulie, moment la care prețul reglementat de 68 de lei/MWh, cu care producătorii români trebuie să vândă gaze furnizorilor pentru consumul populației, va dispărea.

În contextul pandemiei, care a redus consumul, al unei ierni trecute mai blânde, și al faptului că a rămas mult gaz în depozite, prețul gazelor s-a prăbușit, inclusiv la hub-ul din Austria, unde prețul este făcut de fapt de gazele exportate de Gazprom.

Astfel, după cum am scris deja, producătorii români sunt obligați să pună pe piață gaze chiar sub costul de producție, pentru unele cantități, în contextul reglementărilor din acel gas release program.

În condițiile în care programul de ofertare presupune scoaterea la licitație a cantităților de gaze cu livrare luna următoare, trimestrul următor, sezonul următor (vară/iarnă) și anul următor, la 95% din prețul de la CEGH, gazele cu livrare până în sezonul rece se scot la licitație la un preț maxim  sub 38-40 de lei, cât ar fi costul de producție al Petrom și Romgaz.

Petroliștii spun de fapt că au fost trași pe sfoară pentru că, înainte de a se publica Ordinul ANRE referitor la acest Gas Release Program, se înțeleseseră în consultările cu furnizorii și cu reprezentanții reglementatorului ca acel procent să fie de 20%, or el a ajuns să fie de 30% din producție. Industria de petrol și gaze încercase să obțină o referință de preț mai mare, prețul CEGH plus costurile de transport măcar, sau să vândă gazele prin acest program la prețul la care s-au făcut tranzacții pe piețele din România (mai mare decât referința CEGH) , dar Ordinul final al ANRE nu a ținut cont de aceste solicitări.

Motivația Autorității a fost că piața românească nu este lichidă, iar acest mecanism se introduce tocmai pentru a se forma niște prețuri de referință pentru piețele interne de gaze, urmând ca după aceste prime tranzacții prin acest mecanism, să se țină cont de prețul astfel format pentru licitațiile următoare.

Petroliștii spun însă că s-au făcut tranzacții pe piețele noastre (în ultimele trei luni s-au contractat circa 12 TWh de gaze cu livrare în viitor) iar prețurile au scăzut, și sunt acum la nivelul de 40-50 de lei/MWh pentru lunile de vară și sub nivelul reglementat de 68 de lei pentru lunile de iarnă. Ei spun că aceste prețuri ar trebui luate ca referință, și nu prețul de la CEGH (mai mic) , care este de fapt un preț dat de gazul rusesc, care are costuri de extracție mult mai mici decât cel de la noi. Ei au confirmat ce am scris mai sus, și anume că, cel puțin în primele tranzacții, vor fi obșigați să vândă în pierdere, iar efectul ar putea fi o reducere a producției, cu consecințe nefaste pentru viiorul zăcămintelor a căror producție este acum oprită din motive economice.

Preț mai mic, dar nu și la populație

Problema este că, din păcate, deși producătorii români sunt obligați să pună gazele pe piață la acest preț mic, acest lucru nu se vede în facturile populației. Marii furnizori au venit cu oferte de preț egal cu cel reglementat pentru contractele care ar urma să fie încheiate după 1 iulie,  deși prin acest GRP vor avea acces la gaz mai ieftin și oricum și tranzacțiile făcute până acum s-au făcut la prețuri mai mici. Așadar, în viitorul apropiat nu pare a fi o scădere semnificativă de preț acasă, dar acest lucru s-ar putea întâmpla în viitor.

“Nu mă aştept la o scădere senzaţională a preţurilor de la 1 iulie, dar sper ca în câteva luni, poate în cursul anului 2021 deja să fie o concurenţă mai intensă în domeniul gazelor şi pentru consumatorii casnici”, a spus vicepreședintele ANRE, Zoltan Nagy-Bege, în acest sens, iar oficialul ANRE a explicat și de ce.

“Prețurile sunt pe un trend de scădere. Din păcate, liberalizarea se suparapune cu criza provocată de pandemie, s-a redus consumul, o categorie de clienți a fost exonerată de la plata facturilor. Furnizorii au avut de suferit la încasări, constat o reducere a capacității acestora de a concura pe o piață liberalizată (…)Există un volum foarte mare de gaze înmagazinate, de peste 2 miliarde mc care, la preț de 68 lei/MWh stabilit prin OUG,  la care se adaugă și tarif de înmagazinare, o să ajungă  la 90 de lei/MWh. România nu-și permite să nu consume gazele înmagazinate. Acesta este motivul pentru care nu mă aștept să se reflecte prețurile de pe piețele centralizate în ofertele furnizorilor”, a explicat oficialul ANRE.

Scrisoare trimisă la Guvern. Ce solicită petrolișștii

În acest context, Federația Națională de Petrol și Gaze (FPPG) a trimis Guvernului o scrisoare, în data de 27 mai, după ce a apărut Ordinul ANRE, pe care am obținut-o și noi. Companiile petroliere solicită Guvernului un act normativ prin care să fie modificat ordinul ANRE în sensul de a se impune un preț de tranzacționare bazat pe prețurile de pe piața locală, nu de la CEGH.

“Propunem modificarea în regim de urgență a prevederilor Ordinului președintelui ANRE nr. 79/2020 privind obligația de a oferta gaze naturale pe piețele centralizate din România, în sensul stabilirii prețului mediu ponderat la nivel național, pentru perioada iunie – decembrie 2020, prin luarea în considerare a tranzacțiilor încheiate pe piețele centralizate din România pentru perioada începând cu cel puțin 3 luni anterior momentului lansării ofertei de tranzacționare”.

Puteți vedea integral scrisoarea atașat