Petroliștii cer scăderea redevenței pentru gazele folosite la producția de energie electrică, creșterea plafonului maxim al costului decontat de stat furnizorilor de electricitate, relaxarea impozitării traderilor
FPPG, care are Petrom și Romgaz printre membri, a trimis un set de amendamente, care nu a fost făcut public, dar a intrat în posesia noastră, care ar modifica substanțial OUG 119.
Petroliștii cer ca, pentru gazele extrase din țară și folosite în centralele electrice proprii, în care OUG a stabilit un preț maxim de transfer de 100 de lei/MWh, să se plătească redevența ca procent din acest preț, nu, așa cum este regula generală acum, când procentele de redevență se aplică la prețurile spot de la Central European Gas Hub, unde prețul este de zece ori mai mare decât acest preț de 100 de lei. De asemenea, dacă în centralele proprii trebuie să se introducă gazele care au fost extrase și sunt deja înmagazinate, pentru care s-a plătit deja acea redevență mare, să se facă o recalculare.
Practic, în absența acestei modificări, se ajunge ca, mai ales pentru zăcămintele mai mari, costul de total de extracție al gazelor, cu redevență și impozit suplimentar, să fie mai mare decât prețul de 100 de lei cu care Petrom și Romgaz sunt obligate să le introducă în centrale. Ceea ce ar face ca producția de energie electrică în centralele pe gaze ale celor două companii să se oprească, pentru că e mai rentabil să se vândă gazele în piață.
Tot la acest capitol, FPPG vrea amendarea OUG în sensul în care centralele electrice ale Petrom și Romgaz să “aibă dreptul să utilizeze integral gaze naturale din producția proprie pentru producția de energie electrică”.
De asemenea, FPPG cere legiuitorului să modifice prevederea referitoare la pragul maxim de 1.300 de lei/MWh, cel al al costului de achiziție recunoscut de ANRE furnizorilor de energie electrică atunci când statul trebuie să le plătească diferențele dintre prețul de piață și cel la care vând consumatorilor care au prețuri plafonate.
Petroliștii spun că în loc de 1.300 de lei, ar trebui să fie pus prețul spot al energiei de pe piața de la București.” Valoarea maximă a preţului mediu ponderat al energiei electrice la care ANRE calculează sumele de decontat de la bugetul de stat pentru furnizorii de energie electrică, cu exceptia cantitatilor furnizate in regim de ultima instanta, este pretul mediu ponderat al tuturor tranzacțiilor orare de pe PZU din luna pentru care se face decontarea, astfel cum este publicat de OPCOM pe pagina sa web in raportul lunar de piata”, spune amendamentul.
De asemenea, FPPG mai solicită ca, în cazul impozitării traderilor, care trebuie să plătască o contribuție de solidaritate care în baza OUG 119 le lasă un profit de doar 2%, taxarea să permită un profit de 10%.
“Propunem o definiție completă a costului de achiziție în conformitate cu reglementările contabile pentru a evita neclarități în interpretare in sensul ca pretul de achizitie ar include exclusiv costul energiei electrice sau gazelor naturale ca marfa. In acelasi timp propunem creșterea cotei de profit de la 2% la minim 10% deoarece profitul limitat la 2% nu acoperă celelalte costuri, cum ar fi costurile de finanțare și costurile operaționale legate de aceste operațiuni, linii de credit, garanții bancare etc”, arată Federația
În fine, ca ultimă solicitare importantă, FPPG cere Parlamentului să scoată din OUG prevederea referitoare la amenda cu 5% din cifra e afaceri pentru “vânzarea succesivă a unor cantităţi de energie electrică sau gaze naturale de către traderi şi/sau furnizori cu activităţi de trading, în scopul vădit de a creste preţul”, așa cum scrie în OUG. Pe motiv că sancțiunea există deja.
Iată motivarea Federației: “Prevederea nou introdusa nu este necesara, deoarece contravențiile constatate de către ANRE, datorate încălcării prevederilor art. 5 din REMIT, conform căruia „Se interzice manipularea sau tentativa de manipulare a pieței pe piețele angro de energie”, precum și a prevederilor regulamentelor europene, se sancționează pentru domeniul energiei electrice cu sanctiune raportata la cifra de afaceri. Mai mult, modalitatea in care este formulate prezenta sanctiune nu respecta prevederile legislatiei specifice (proportionalitatea, posibilitatea ca ANRE sa decida sanctiunea in functie de gravitatea faptei, impact etc)”.