Petrolul s-a scumpit cu peste 50% în ultimele şase luni. Benzina şi motorina se ţin după el, „ajutate” şi de taxele mai mari

Cotaţiile internaţionale ale petrolului au atins, în ultimele săptămâni cele mai ridicate niveluri din ultimii trei ani, de la sfârşitul anului 2014, susţinute de perspectiva unei cereri mai ridicate şi de tensiunile geopolitice.

Preţul petrolului Brent, de referinţă în Europa, a crescut cu 56% de la minima anului trecut, de 44,82 dolari pe baril, atinsă în luna iunie, şi a atins 70 de dolari pe baril luni, 15 ianuarie. De la începutul acestui an, petrolul s-a scumpit cu 13%.

Veşti proaste pentru şoferi, au titrat publicaţiile internaţionale, fiind aşteptate în acest an scumpiri ale benzinei şi motorinei la pompă, chiar dacă în Europa preţul este dictat în proporţie mai mare de taxe şi accize decât de cheltuielile cu materia primă.

Şoferii români au fost obligaţi să suporte, mai ales în ultima parte a anului trecut, impactul dublu al creşterii preţurilor la petrol, dar şi al creşterii taxelor. Un plin de motorină de 50 de litri este acum cu 47 de lei mai scump decât acum şase luni, potrivit estimărilor ECONOMICA.NET bazate pe preţurile medii din buletinul statistic al Uniunii Europene privind preţurile carburanţilor.

Citeşte şi:

2017, anul „exploziei” în benzinării. Preţurile la carburanţi au crescut cu 19% în doar şase luni

Astfel, potrivit datelor Comisiei Europene din 8 ianuarie 2018, preţul mediu al benzinei a ajuns la 5,26 lei/litru, în creştere cu 74 de bani faţă de nivelul din 3 iulie 2017, iar preţul mediu al motorinei a urcat la 5,36 lei/litru, cu 93 de bani mai mult decăt la jumătatea anului trecut.

Preţul petrolului creşte pe bursele internaţionale pe fondul pariurilor investitorilor că producătorii nu vor ţine pasul neapărat cu creşterea cererii, alimentată de revigorarea economică a Europei şi de consumul tot mai mare al marilor economii emergente.

Rezervele de petrol ale Statelor Unite au scăzut anul trecut pentru prima dată din 2013, iar cererea a crescut puternic în ultimele săptămâni pe fondul iernii extrem de reci din nord-estul Americii, tendinţă la care se adaugă şi incertitudini privind exporturile de ţiţei ale unor producători mari, respectiv Venezuela şi Iranul, care se confruntă cu crize politice.

În Venezuela, regimul socialist este în pragul colapsului, iar criza pare să fi îngenuncheat, într-un final, monopolul petrolier de stat PDVSA, care a început să aibă probleme cu livrările de petrol. Producţia de petrol a Venezuelei s-a prăbuşit la minimul ultimilor 15 ani. Pentru Iran, criza este una de factură externă şi vine de la Washington: preşedintele american Donald Trump a criticat dur acordul internaţional încheiat cu Iranul în timpul administraţiei Obama – în baza căruia petrolul iranian a revenit pe pieţele internaţionale după ani buni de embargo – şi ameninţă Iranul cu potenţiale noi sancţiiuni economice.

Piaţa continuă să fie influenţată şi de acordul Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) de a limita producţia în vederea aducerii preţurilor barilului la cote mai avantajoase pentru producători. Datele OPEC arată că ţările membre s-au conformat limitelor convenite, iar la sfârşitul anului trecut s-a ajuns la un acord pentru prelungirea limitelor până la finele acestui an.

În acest context, mulţi analişti şi traderi se aşteaptă ca petrolul să continue să se scumpească. Banca de investiţii Merrill Lynch a majorat estimarea privind preţul petrolului Brent pentru 2018 de la 56 de dolari pe baril la 64 dolari pe baril, anticipând un deficit de 430.000 de barili pe zi între al ofertei în raport cu cererea. Pe lângă echilibrul fundamental al pieţei, riscurile geopolitice persistă.

Pe de altă parte, unii experţi încearcă să tempereze aşteptările industriei. Ciclurile de mentenanţă ale rafinăriilor, în special în America de Nord, ar putea întrerupe raliul prin reducerea sporadică a cererii, iar producţia de petrol a Statelor Unite şi a Canadei continuă să crească puternic.

Scumpirea de început de an, provocată de cererea mai mare şi tensiunile geopolitice, se va tempera, iar preţul petrolului Brent va avea, pe ansamblul lui 2018, un nivel mediu de 60 de dolari pe baril, în creştere cu 11% de la 54 de dolari pe baril anul trecut, estimează Energy Information Administration (EIA), agenţia de consultanţă în domeniul energiei a guvernului american. Declinul de la nivelurile actuale şi stabilizarea barilului Brent în jurul valorii de 60 de dolari ar urma să vină de pe urma cantităţilor relativ semnificative acumulate în rezerve, depozite şi pe inventarul rafinăriilor.

Cel mai mare contribuitor la creşterea producţiei globale de petrol va fi SUA, 2018 urmând să fie anul cu cea mai mare producţie din istoria Statelor Unite, depăşind recordul anterior, din 1970. Pe partea de consum, cea mai mare creştere va fi generată de China, urmată de economiile europene, aflate la începutul unei perioade de boom.