„Neptun Deep: mediul legislativ actual nu ofera premisele necesare pentru o decizie de investitie in valoare de cateva miliarde. Ramanem dornici sa vedem zacamintele din Marea Neagra dezvoltate si vom continua dialogul cu autoritatile pentru a intelege calea de urmat”.
Asta scrie conducerea OMV Petrom în secţiunea de perspective pentru acest an din raportul financiar al companiei pentru 2018. Totuşi, operatorul blocului este compania americană ExxonMobil, însă nici aceasta nu a mai avansat de multe luni vreun termen pentru anunţarea deciziei.
În zona continentală a Mării Negre se derulează două proiecte de anvergură. Primul, în zona de apă adâncă, derulat de Exxon şi OMV Petrom (50% fiecare), unde s-au descoperit reserve potenţiale de gaze de până la 84 de miliarde de metri cubi, iar al doilea, derulat de fondul de investiţii american Carlyle, prin Black Sea Oil and Gas (BSOG), în zona de apă mică, are un potenţial cuprins între 10 şi 20 de miliarde de metri cubi.
ExxonMobil şi Petrom trebuia să anunţe încă de anul trecut dacă vor lua decizia finală de investiţie în privinţa exploatării comerciale, dar decizia a fost amânată de faptul că legea offshore, care stabilea cardul de reglementare şi de taxare, a fost adoptată prea târziu şi a crescut povara fiscală asupra companiilor. Exxon şi Petrom au investit deja 1,5 miliarde de dolari în explorările din Marea Neagră.
Şi conducerea BSOG a afirmat recent că abilitatea de a obține decizia finală de investiţie este afectată negativ de ultimele prevederi legislative, care impun o povară de impozitare excesiv de mare. Astfel, data anunțată anterior de începere a producției, februarie 2021, a devenit incertă
Potrivit estimărilor oficialilor de la Bucureşti, există circa 200 de miliarde de metri cubi de gaze rezerve în Marea Neagră doar pe ceea ce s-a săpat, adică cele trei perimetre deţinute de Lukoil, ExxonMobil şi OMV Petrom, respectiv Black Sea Oil and Gas.