Petrom şi Exxon nu vor mai fora după gaz lângă Crimeea, din cauza tensiunilor politice
Exxon Mobil, cea mai mare companie petrolieră americană, a îngheţat proiectul de explorare a gezelor naturale din perimetrul Skifska din Marea Neagră, situat la est de Peninsula Crimeea, potrivit unui anunţ al vicepreşedintelui companiei americane, făcut într-o întâlnire cu analiştii, care a avut loc la New York.
Exxon păstrează licenţa pentru blocul Skifska, dar „proiectul este momentan oprit din cauza circumstanţelor” a declarat Andrew Swiger, senior vicepresident al ExxonMobil. Pe de altă parte, cei de la Exxon au declarat că proiectele lor din Rusia nu sunt încă
Peninsula Crimeea, parte a Ucrainei, este locuită preponderent de ruşi şi a fost ocupată de trupele ruseşti în urma unei controversate solicitări a autorităţilor locale, adresată preşedintelui rus Vladimir Putin, de protecţie a minorităţii ruse.
Un consorţiu international condus de Exxon Mobil şi Royal Dutch Shell şi din care mai fac parte OMV Petrom şi compania ucraineană de stat Nadra a câştigat o licitaţie pentru exploarea de gaze în blocul Skifska în 2012.
Petrom este în proiect cu o participaţie de 15%. Compania românească a câştigat perimetrul anul trecut, în consorţiu cu Exxon şi Shell, în faşa ruşilor de la Lukoil. Potrivit celor mai noi informaţii, consoţiul ar fi urmat să aloce peste 700 de milione de dolari pentru forajul a două sonde la mare adâncime în perimetrul Skifska.
Chiar înainte de protestele în masă care au dus la abandonarea puterii de către fostul preşedinte filorus Ianukovici, consorţiul ar fi trebuit să semneze acordul final pentru explorarea şi exploatarea perimetrului gazeifer Skifska din Marea Neagră. Acordurile preliminare au fost semnate în 2013, iar ultima semnătură pentru ca Exxon să poată începe forajele în zonă trebuia obţinută exact înainte de debutul protestelor.
Acordul cu Ucraina este unul de împărţire a producţiei, diferit faţă de legislaţia românească, în care se concesionează perimetrul şi se plătesc redevenţe.
La o primă aproximare, rezervele de gaz din blocul Skifska ar fi cifrate la 200-250 de miliarde de metri cubi. Estimările iau în calcul şi rezervele din blocul românesc Neptun, de 42-84 de miliarde de metri cubi, bloc care se află chiar lângă Skifska şi în care Exxon şi Petrom au forat deja o sondă. La mare adâncime. Cea de- doua va fi săpata în această vară.
Ca şi în România, gazul din Marea Neagră este văzut, şi în Ucraina, ca o modalitate de reducere a dependenţei de gazul rusesc. Spre deosebire de situaţia României, importurile Ucrainei sunt mult mai mari: circa 26 de miliarde de metri cubi (60% din tot consumul), în condiţiile în care Rusia este singurul furnizor extern iar tensiunile dintre cele două state pe tema gazului sunt de notorietate.