Petrom va plăti redevenţa pentru ţiţeiul extras din România în funcţie de preţul petrolului de la Londra. Încasările statului vor creşte

ANRM va stabili un nou preţ de referinţă şi pentru ţiţeiul extras din România, după ce a făcut în februarie acest lucru pentru gaze, la care să se aplice procentele de redevenţă, ne-a declarat Dorin Ursărescu, consilier al preşedintelui ANRM.

„Suntem în curs de fundamentare a preţului de referinţă pentru ţiţei. Probele sunt realizate şi duse la Universitatea de Petrol şi Gaze Ploieşti, de la care aşteptăm raportul şi fundamentarea preţului de referinţă până la sfârşitul lunii august. La 1 septembrie vom pune în dezbatere publică iar la sfârşitul lui septembrie vom avea adoptat preţul de referinţă”, ne-a declarat Ursărescu.

În momentul de faţă, redevenţa la petrolul extras din România este cuprinsă între 3,5% şi 13,5% din preţul realizat, în fucţie de puterea zăcâmântului. În România însă ţiţei extrage doar pe Petrom, care nu îl vinde pe piaţă, ci îl introduce în rafinăria Petrobrazi, unde îl procesează. Acum, redevenţa este calculată şi plătită la preţul cu care Petrom introduce ţiţeiulextras în rafinărie, preţ stabilit pe baza unei metodologii aprobate de ANRM.

Citeşte şi:

Petrom scoate din ce în ce mai puţin petrol şi gaze, dar îşi dublează investiţiile

 Acest preţ este destul de complicat. El este determinat pe baza calităţii ţiţeiului din cele 14 sortimente calitative de petrol extras din România şi pe baza unui benchmark numit Suez Blend, ţiţei din zona mediteraneană, mai puţin folosit în tranzacţiile internaţionale, unde cele mai cunoscute tipuri de ţiţei sunt Brent, WTI sau Ural. ANRM calculează preţul de redevenţă pe baza randamentelor de prelucrare stabilite pentru Suez Blend corectate cu randamentele fiecăruia dintre cele 14 tipuri de petrol românesc şi aplicate la preţul mediu din ultimele trei luni ale ţiţeiului mediteranean.

Ce se schimbă

Noul preţ de referinţă va fi stabilit în fucţie de cotaţia ţiţeiului Brent, extras în special din Marea Nordului, de referinţă pentru International Petroleum Exchange, bursa de la Londra, a spus Ursărescu, care ne-e explicat şi cum va funcţiona taxarea. Dacă preţul realizat de Petrom (preţul cu care îşi introduce ţiţeiul extras în rafinărie) este mai mic decât viitorul preţ de referinţă, procentul de redevenţă se va aplica la preţul de referinţă. Dacă preţul realizat de Petrom este mai mare decât acest preţ de referinţă, procentele se aplică la preţul Petrom.
„Preţul de referinţă vine să securizeze statul în faţa posibilităţii apariţiei unor preţuri foare mici, rezultate din unele înţelegeri. Dacă ei se înţeleg pe un preţ de doi lei, redevenţa va fi aplicată la preţul de referinţă”, a exemplificat Ursărescu.
El a evitat să spună dacă prin acest nou sistem statul va câştiga mai mulţi bani, dar este clar că un astfel de sistem este făcut pentru a creşte veniturile statului, mai ales că preţul petrolului Brent este tradiţional cu câţiva dolari pe baril mai mare decât al celorlalte sortimente. Calcule legate de cât pierde Petrom şi cât câştigă statul se vor putea face abia după ce se va publica metodologia de calcul al acestui preţ de referinţă.

Petrom a plătit redevenţe de peste jumătate de miliard de lei, în 2017

Valoarea totală a redevenţelor plătite de OMV Petrom petru petrol şi gaze, anul trecut, s-a ridicat la 565,7 milioane de lei, potrivit datelor prezentate de companie. În total, suma plătită de Petrom (excluzând accizele şi TVA din preţul carburanţilor pe care compania doar le colectează şi le virează bugetului, dar şi taxele pe proprietate sau de mediu) către bugetul României a fost de 1,3 miliarde de lei.

Citeşte şi:

Consumul de carburanţi creşte anemic, deşi avem creştere economică, venituri mai mari şi sute de mii de maşini în plus pe străzi. Explicaţii

Nu se poate spune cu cât va plăţi mai mult compania petrolieră pe baza noului preţ de referinţă, însă se pote face unele comparaţii. Pentru primele şase luni ale acestui an, Petrom a publicat un preţ mediu realizat la nivel de grup de 61 de dolari pe baril, în condiţiile în care cotaţia medie a ţiţeiului Brent a fost de 70,5 dolari pe baril.

Producţia totală de hidrocarburi a Petrom a fost de 161.000 de barili echivalent petrol pe zi, în primele şase luni ale acestui an, în scădere cu 5%, faţă de primele şase luni ale anului trecut, în principal din cauza declinului natural al producţiei.

Acest nou preţ de referinţă pentru ţiţei urmează după noul preţ de referinţă la care se aplică redevenţele la gaze, stabilit de ANRM în luna februarie.

Redevenţa pentru gaz se plăteşte în funcţie de preţul din Austria

ANRM a emis un ordin prin care preţul de referinţă pentru gazele naturale extrase în România, în funcţie de care va fi calculată redevenţa datorată bugetului statului de către producători, să ţină cont de cotaţiile de la bursa CEGH Viena,
Astfel, în prezent, preţul gazelor la care se aplică procentul de redevenţă (între 3% şi 13%, în funcţie de producţia zăcământului) este calculat potrivit unei formule având ca baza cotaţia medie a preţurilor spot din luna anterioară de la CEGH.

ANRM a luat această decizie atunci în urma unui control al Curţii de Conturi, care a spus că ANRM colectează redevenţa la un preţ minim de 495 lei/1.000 mc, neactualizat de zece ani

Producătorii au contestat decizia, şi au spus că au plătit întotdeauna redevenţa la preţul din contracte, nu la acel preţ minim, dar nu au reuşit să convingă Autoritatea, care a impus redevenţa la preţul mediu spot din Austria.

Tradiţional, preţul de la CEGH este mai mare decât preţurile de tranzacţionare de la Bursa Română de Mărfuri, deci statul învasează redevenţă mai mare, iar companiile plătesc suplimentar o taxa pe un preţ care este, în general, mai mare decât cel obţinut de ele. Fostul director al Petrom, Mariana Gheorghe, a declarat că, dacă anul trecut compania ar fi trebuit să plătească redevenţa la preţurile de la GEGH, ar fi trebuit să plătească 25% în plus.

Modul de calcul al preţului de referinţă la gaze ar putea fi însă din nou schimbat. Detalii, în textul de mai jos:

ANRM va impune un nou preţ de referinţă pentru redevenţa la gaze, fara să mai ţină cont de preţul din Austria. Încasările statului ar putea scădea