Cinci legi cu efect de contracţie pe piaţa creditelor. Dimensiunea ei depinde pentru prima dată de debitori

03 05. 2016
parlament_56789876543_97554000

Legea dării în plată a fost promulgată. După 13 aprilie, toți debitorii cu probleme sau cei cărora banca le-a executat deja casa pot face notificare la bancă pentr a-și da casa rezidențială în plată. După notificarea băncii, posesorii de imobile au de așteptat 30 de zile ca să fie chemați de către bancă la negocieri. În caz contrar, debitorii fac actul de dare în plată al imobilului luat pe credit în favoarea băncii, fără ca reprezentanții acesteia să fie prezenți, la un notar autorizat. Teoretic, cu un act autentificat la scapi de orice datorie suplimentară.

Transpunerea Directivei europene nr 17/2014 în legislația românească este un alt atu în favoarea debitorului bancar, dar mai ales în favoarea viitorului consumator de credite. Respectiva directivă stabilește o serie de elemente de control care obligă banca să nu impună condiții abuzive contractantului de credite.

Este cea care stabilește în ce moment banca este obligată să facă conversia creditului dintr-o monedă în altă monedă, condițiile în care se poate încheia sau nu un contract de credit, când și cum se poate face reeșalonarea acestuia și cum se poate realiza executarea silită fără să nedreptățești debitorul: dându-i acestuia posibilitatea să își vândă singur imobilul pe care nu îl mai poate plăti.  Legea ar intra imediat în vigoare dacă Guvernul ar aproba ordonanța de urgență. Acest lucru se tergiversează, chiar dacă România riscă deschiderea procedurii de infrigment pentru neimplementarea acestei legi (directiva 17 trebuia transpusă în legislația românească până la data de 15 martie 2016).

Alte două proiecte legislative care vizează conversia creditelor dintr-o valută în alta își urmează periplu-ul prinParlament, dar până la vacanța parlamentară vor trece probabil și acestea…Ultima lege din pachetul la care facem referire este cea a insolvenței persoanelor fizice….Respinsă de Senat, ea va intra în dezbaterile comisiilor de specialitate ale Camerei Deputaților, în încercarea de a grăbi inmplementarea ei.

Legea insolvenței persoanelor fizice însă este una cu impact inexistent asupra pieței creditării sau imobiliare deoarece este o lege la care apelezi în ultimă instanță, când ești total falit. Legea conversiei creditelor și cea a dării în plată sunt etape intermediare în viața unui debitor. Aceste etape permit individului să o ia de capăt fără datorii, chiar dacă și fără acces la credite. Legea insolvenței persoanelor fizice înseamnă stigmatizare pe viață și neputința reluării unei vieți normale.

Efecte cu defecte!

Ce efect vor avea cele cinci legi asupra pieței bancare și imobiliare este foarte greu de cuantificat acum. Este pentru prima dată când piața bancară și cea imobiliară este la mâna celor care o fac: a micilor cumpărători, de crewdite și implicit de imobiler. Este prima dată când evoluția viitoare nu depinde de politica BNR, monetară sau nu, de jocurile magnaților imobiliari, îndatorați sau nu la rândul lor.

După o perioadă de contractare în criză, a urmat o ușoară revenire și chiar creștere a pieței creditului în 2015.  După toate aceste legi, vom avea probabil o perioadă de stagnare dacă nu de constricție. Că vom avea creșteri de avans și dobânzi generalizate în cazul creditului ipotecar pare destul de clar, dar despre restul nu putem spune decât că  “averm o mare necunoscută. NU știm care va fi mărimea impactului-știm câți oameni s-ar preta la darea în plată a locuinței, dar nu câți o vor face efectiv. De asemenea, nu știm când se va vedea impactul acestei stări a dării în plată. Această componentă necunoscută – cine, cum și când vor apela la aceste legi – poate duce efectul pieței bancare și n u numai de la destabilizator la nesemnificativ”spune analistul financiar Aurelian Dochia.

În plus, analistul financiar precizează că, de felul în care va reacționa necunoscuta clienților care vor apela la darea în plată depinde și evoluția pieții imobiliare. Darea în plată a unui vbolum semnificativ de debitori ar putea determina o scădere a preșului imobilelor. Scăderea prețurilor la rândul său ar putea genera creșterea numărului de persoane care vor apela în viitor la legea dării în plată.