Piaţa de artă din România – departe de potenţialul ei, dar cu o nouă casă de licitaţii

Agenţia de presă MEDIAFAX a solicitat reprezentanţilor principalelor case de licitaţii de artă din Capitală o evaluare a anului 2013 în ceea ce priveşte tranzacţiile de profil, dar şi opinii privind anul care abia a început.

Astfel, chiar dacă unele case de licitaţii consideră că 2013 a fost unul dintre cei mai slabi ani de până acum în ceea ce priveşte tranzacţiile de obiecte de artă, piaţa de profil din România a înregistrat şi deschiderea unui nou spaţiu dedicat. În luna septembrie, a fost inaugurată casa de licitaţii Grimberg, cu un fond care, potrivit reprezentanţilor acesteia, include lucrări extrem de valoroase încredinţate de colecţionari, în urma unui îndelungat parteneriat de peste 20 de ani, situat în jurul cifrei de 5 milioane de euro.

„Din păcate, anul 2013 a fost unul dintre cei mai slabi ani. Poate doar în primii doi ani de existenţă e posibil să fi obţinut un volum mai mic al vânzărilor. Licitaţiile cele mai bune au fost de cel mult 250.000 de lei (încasări totale, n.r.), iar cea mai mare vânzare per lucrare nu a depăşit echivalentul a 25.000 de euro”, a declarat pentru MEDIAFAX directorul casei de licitaţii Alis, Mihail Papagheorghiu.

Însă, Mihail Papagheorghiu a precizat că sfârşitul de an a adus „unele semnale bune”. „Previziuni sunt greu de făcut, dar unele semnale bune ne-a adus sfârşitul de an, respectiv octombrie, noiembrie şi probabil decembrie, când s-a înregistrat o creştere semnificativă, practic o dublare a volumului de vânzări (nu încă şi cea a valorilor). Aşa încât putem spune ca încheiem un an foarte prost cu speranţe reale într-un viitor mai bun”, a mai spus Papagheorghiu.

Din perspectiva casei de licitaţii Grimberg, în prezent, „piaţa de artă din România este una imatură, în formare, compusă în mare parte din cumpărători care se găsesc în faza de acumulare vizuală, de tatonări, un început care se face cu paşi mici, cumpărători care au nevoie de consiliere şi certitudini în achiziţionarea operelor de artă”.

„Se poate identifica un fenomen de schimb de generaţii de cumpărători, dacă ne referim la cumpărătorii noi, cele mai sus afirmate sunt perfect valabile, însă, dacă vorbim de cumpărătorii/ colecţionarii cu tradiţie, datele problemei sunt cu totul altele. În acest caz, vorbim de un public avizat, pretenţios, cu standarde şi aşteptări ridicate”, a declarat pentru MEDIAFAX fondatorul casei de licitaţii, Ştefan Grimberg.

Totodată, Grimberg a afirmat că actualele „condiţii date de criza economică globală fac ca investiţiile în instrumente financiare, depozite bancare şi în real estate să nu mai fie atât de atractive ca în alţi ani. Investiţia în artă se impune ca una dintre puţinele posibilităţi de plasament cu randament atractiv, cu atât mai mult cu cât scăderile cotaţiilor de pe piaţa de artă din ultima perioadă fac şi mai rentabilă această investiţie în viitor”.

Acesta a declarat că tabloul „Gladiole”, pictat de Nicolae Tonitza, care a fost adjudecat la preţul de 75.000 de euro (plus taxe, astfel ajungând la suma de 90.000 de euro), este cea mai scumpă lucrare vândută la o licitaţie Grimberg în 2013.

În anul 2014, casa de licitaţii Grimberg se concentrează pe organizarea unui număr de minimum opt licitaţii, în paralel cu o activitate expoziţională susţinută în Galeria de Artă Grimberg, a declarat pentru MEDIAFAX fondatorul său. „În demersul său permanent, Grimberg va propune investitorilor şi amatorilor de frumos obiecte de artă cu reală valoare artistică şi de o autenticitate incontestabilă”, a mai spus acesta.

Pe de altă parte, casa de licitaţii Artmark a declarat pentru MEDIAFAX că anul 2013 s-a înscris în trendul ascendent pe care a pornit piaţa de artă în urmă cu peste cinci ani. Astfel, în 2013 au fost organizate 37 de licitaţii, cu două mai multe decât în 2012 şi cu 12 mai multe decât în 2011.

„Totalul vânzărilor Artmark, provenind din licitaţii de artă, vânzări private de artă şi servicii de artă conexe, tot mai căutate într-un domeniu în plină dezvoltare, a depăşit, pentru al doilea an consecutiv, suma de 10 milioane de euro, venitul total pe 2013 cifrându-se la aproximativ 12 milioane euro”, a declarat Valeriu Sângeorzan, director business development, PR şi Comunicare al casei de licitaţii Artmark.

„Cele mai spectaculoase creşteri s-au înregistrat în segmentul de artă contemporană. Cele patru licitaţii tematice organizate de Artmark în 2013 au strâns 1.157.220 de euro, de 2,7 ori mai mult decât cei 421.049 de euro vânzări de artă contemporană din cele trei licitaţii tematice din anul precedent. Aprecierea artei contemporane s-a resimţit şi în numărul mare de recorduri de autor obţinute de acest segment la Artmark, entuziasmul colecţionarilor sfidând estimările rezervate ale casei: Andrei Cădere – «Spring în Wonderland», adjudecat pentru 22.000 euro, în ciuda estimării casei de 4.000 – 6.000 de euro sau Gili Mocanu – «Untitled», adjudecat pentru 11.000 de euro, pe fundalul unei estimări de 900 – 1.500 euro”, a precizat pentru MEDIAFAX Sângeorzan.

De asemenea, acesta a afirmat că în 2014 se aşteaptă la o creştere similară de 10 – 20% a pieţei de artă româneşti.

„Previziunile noastre se bazează în principal pe trei paliere de dezvoltare. În primul rând, ne concentrăm în continuare pe atragerea directă de noi cumpărători, piaţa de artă din România situându-se încă departe de potenţialul ei. În prezent, numărăm în jur de 5.000 de cumpărători constanţi şi ocazionali, pe când adevăratul potenţialul în România se situează undeva în jur de 150.000 – 200.000 de persoane”, a mai declarat pentru MEDIAFAX acesta.

Sângeorzan a precizat că anul 2014 va însemna şi continuarea procesului de profesionalizare a pieţei de artă. Astfel, pentru primăvara lui 2014 se anunţă organizarea în România a primului târg de artă profesionist, „care să ofere o platformă de tranzacţionare eficientă comercianţilor cu opere de artă din România şi o transparentizare sporită a acestui segment de piaţă”.

„Totodată, după succesul înregistrat de primul fond de investiţii în arta românească, ne aşteptam în 2014 la un interes crescut al investitorilor faţă de potenţialul de apreciere al pieţei de artă şi nu excludem posibilitatea să asistăm la lansarea unor noi fonduri de investiţii în arta românească. Nu în ultimul rând, ne aşteptăm ca în anul 2014 să vedem o continuare şi, probabil, o accelerare a procesului de apreciere a artei contemporane. Acest fenomen, ce s-a resimţit încă de anul trecut, se sprijină atât pe o căutare tot mai mare a artei contemporane în rândul colecţionarilor români, cât şi pe rezultate încurajatoare ale artei tinere româneşti pe scenă internaţională”, a precizat acesta.

Pentru Artmark, cel mai important moment al pieţei de artă din România a fost în iarna anului 2013, când a fost organizată licitaţia aniversară a casei. „O rată de adjudecare de 97%, vânzări totale de aproximativ 1,3 milioane de euro, 283 palete participante distincte, peste 600 participanţi în sala de licitaţie, 110 participanţi online, 134 loturi adjudecate consecutiv – sunt cifrele ce redau entuziasmul pieţei de artă resimţit în seara de 18 decembrie în sala mare a Ateneului Român”, a mai declarat Valeriu Sângeorzan.

„Uitându-ne înapoi la întregul an 2013, cele mai importante licitaţii rămân licitaţiile Artmark de sezon, de mix de portofoliu, ale căror vânzări testează de fiecare dată pragul de 1 milion de euro pe seara de licitaţie. Pe lângă aceste patru momente-pivot ale pieţei de artă, Artmark a organizat în anul 2013 o serie de licitaţii tematice, dintre care se remarcă cu precădere: Licitaţia de Impresionism şi Postimpresionism Românesc (total al vânzărilor de 587.700 euro, 89% rata de adjudecare), Licitaţia Vechi Maeştri ai Picturii Româneşti (vânzări totale de 447.100 euro, 96% rata de adjudecare) şi Licitaţia de Artă Românească Importanta (vânzări totale de 510.250 euro, 87% rata de adjudecare). Anul 2013 s-a evidenţiat şi prin interesul sporit al publicului român pentru licitaţiile de artă contemporană. Cele patru licitaţii tematice de artă contemporane organizate de Artmark în 2013 s-au bucurat de rate de adjudecare cuprinse între 83% şi 92%, cu un total al vânzărilor de 1.157.220 euro”, a mai precizat acesta pentru MEDIAFAX.

Cea mai scumpă operă de artă vândută de Artmark în 2013 este „Tufănele galbene”, a pictorului Ştefan Luchian, adjudecată pentru 170.000 euro la Licitaţia Aniversară de Iarnă.

„Acest record este urmat îndeaproape de o operă de Nicolae Grigorescu – «Întoarcerea de la târg», adjudecată la 150.000 de euro, în mai 2013, respectiv de o operă de Ioan Andreescu – «Ulcică cu flori de câmp», adjudecată în aceeaşi licitaţie Artmark, din mai, tot pentru suma de 150.000 de euro. În top 10 tranzacţii Artmark în 2013, a căror sumă totală se ridică la 1.237.000 euro, pe lângă veteranii recordurilor în piaţa de artă românească – Grigorescu, Andreescu, Luchian şi Tonitza, care ocupă fiecare mai multe poziţii în top, se regăseşte pentru prima dată avangardistul Victor Brauner, cu opera «Poetul Geo Bogza arată capului său peisajul cu sonde». Tabloul a fost adjudecat contra sumei de 120.000 euro, în licitaţia Artmark din februarie 2013.

Pe de altă parte, potrivit celei de-a doua ediţii a Topului 100 cei mai valoroşi pictori români, lansată în octombrie anul trecut, Constantin Brâncuşi ocupă prima poziţie a clasamentului pe 2013, lucrarea sa „Studiu pentru domnişoara Pogany” fiind vândută la o licitaţie din iunie, la Londra, pentru suma de 1.531.400 de euro.

Topul 10 cei mai valoroşi pictori români este completat, în ordine, de Victor Brauner („Cazul straniu al domnului K”, vândută la licitaţia Calmels – Cohen, în aprilie 2003, la Paris, pentru 700.000 de euro); Reuven Isaac Rubin (Zelicovici) („Ierusalim văzut de pe muntele Măslinilor”, vândută la o licitaţie din New York, din decembrie 2012, cu 341.325 de euro); Vilmos Aba – Novak („Circul mare”, cumpărată, în decembrie 2009, la o licitaţie din Budapesta, cu 306.850 de euro); Ştefan Luchian („Două fete”, vândută la licitaţia Goldart din aprilie 2013, de la Bucureşti, cu 300.000 de euro); Nicolae Tonitza („În iatac”, vândută în decembrie 2011, la licitaţia Artmark, cu 290.000 de euro); Nicolae Grigorescu („Ţărăncuţă odihnindu-se”, vândută în aprilie 2011, la Bucureşti, cu suma de 270.000 de euro); Arthur Aron Segal („Căderea omului”, vândută cu 228.595 de euro, la o licitaţie din februarie 2009, de la Londra); Adrian Ghenie („Regele” a fost cumpărată cu 212.238 de euro, la o licitaţia din iunie de la Londra); Istvan (Ştefan) Szonyi („Viaduct pe Dunăre” a fost vândută cu suma de 204.500 de euro).

Topul 100 cei mai valoroşi pictori români pe 2013 – realizat de Capital în colaborare cu Artmark – este completat de nume mari, precum Camil Ressu (locul 14), Ioan Andreescu (locul 16), Nicolae Dărăscu (locul 28), Lucian Grigorescu (locul 54), Ştefan Câlţia (locul 81), Dan Perjovschi (locul 97), Gheorghe Tattarescu ( locul 100), dar şi nume mai puţin cunoscute, precum Alexandru Bunescu (locul 49) şi Victor Man (locul 51).

Clasamentul s-a bazat pe valorile de tranzacţionare a lucrărilor realizate de artiştii români, luând în considerare indexurile de artă interne şi internaţionale.