Piaţa de criptoactive se îndreaptă către 2,7 trilioane de dolari. Investiţia în aur, părăsită pentru cea în „criptomonede”– studiu BNR

Pe o piaţă caracterizată de o volatilitate crescută, piaţa tranzacţiilor cu criptoactive, aşa numitele criptomonede, a ajuns la 2,69 triliarde de dolari. Un stiudiu al BNR atrage atenţia că aceste criptoactive trebuiesc reglementate obligatoriu, cu atât mai mult cu cât investitorii încep să fugă din refugiile tradiţionale pe timp de intflaţie crescută, gen aur şi alte metale preţioase, către Bitcoin şi alte criptomonede. Spre comparaţie, piaţa creditelor subprime, atunci când s-a declanşat criza financiară din 2007, ajunsese la numai 1.2 trilioane de dolari.
Gabriela Ţinteanu - Dum, 12 dec. 2021, 10:17
Piaţa de criptoactive se îndreaptă către 2,7 trilioane de dolari. Investiţia în aur, părăsită pentru cea în „criptomonede

Site-ul CoinMarketCap, care se numără printre cele mai citate surse de date cantitative privind piața criptoactivelor, monitorizează la nivel global activitatea a peste 6 600 de criptoactive și mai mult de 300 de burse de tranzacționare a acestor instrumente. Conform statisticilor publicate aici, capitalizarea totală a piețelor de criptoactive a depășit 2 trilioane de dolari SUA la începutul lunii aprilie a anului curent.

După o scădere de circa 50 la sută în cursul lunilor mai, iunie și iulie piața a revenit spectaculos aproape dublându-și valoarea în numai 3 luni și consemnând noi maxime istorice în jurul palierului de 2,68 trilioane de dolari SUA la începutul ultimei decade a lunii octombrie. Valoarea medie zilnică a tranzacțiilor cu cele mai cunoscute și utilizate cinci criptoactive (Bitcoin, Tether, Ethereum, Binance Coin și Cardano) a depășit 168 de miliarde de dolari SUA în primele două decade ale lunii octombrie 2021.

„Cifrele prezentate anterior descriu atât dimensiunea importantă (din perspectiva capitalizării și a rulajelor zilnice) pe care au căpătat-o piețele de criptoactive cât și volatilitatea extremă ce le caracterizează”, arată studiul „O iarnă grea în multe privinţe”, coordonat de Daniel Dăianu şi redactat de o echipă BNR.

Studiul atrage atenţia că trebuie însă remarcată dinamica în creștere a fluxurilor financiare dinspre activele tradiționale către cele digitale. De exemplu, „se observă în perioada curentă o reducere a interesului față de metalele prețioase ca activ de rezervă preferat în perioadele cu inflație în creștere, în favoarea plasamentelor în criptoactive. O parte dintre investitori, inclusiv instituționali, renunță la plasamentele în aur (ce are o istorie îndelungată ca activ de rezervă) pentru a cumpăra active digitale introduse de doar câțiva ani și care sunt acum preferate pentru diversificare portofoliilor datorită corelațiilor reduse cu majoritatea celorlalte active financiare existente pe piață. În acest context, cel mai important fond de investiții tranzacționat la bursă (ETF) a consemnat retrageri de circa 10 miliarde de dolari numai în acest an iar prețul aurului a scăzut cu circa 6 procente”.

În cazul investitorilor de retail, această ajustare a preferințelor ține de modificări comportamentale care adesea survin pe fondul lipsei de informare și de înțelegere a mecanismelor de piață, accentuând caracterul puternic speculativ pe care atât piețele clasice cât și cele ale criptoactivelor îl au în perioada actuală. De exemplu, un studiu publicat recent al Autorității britanice pentru supravegherea conduitei pe piețele financiare (FCA) arată că 69 la sută dintre persoanele cu vârsta sub 40 de ani care tranzacționează criptoactive cred că acestea sunt reglementate. Circa 58 la sută dintre respondenți au spus că au fost motivați să facă o investiție cu risc ridicat după ce au auzit despre astfel de active la știri sau pe rețelele de socializare. Aceste date argumentează nevoia de reglementare a piețelor de criptoactive nu doar pentru consolidarea stabilității financiare ci și din necesitatea protejării utilizatorilor de produse și servicii financiare.

Amenzile date de instituţii de reglementare fondurilor de criptoactive care induc în eroare opinia publică arată necesitatea reglementării acestei pieţe

În ceea ce privește rezervele de monedă fiduciară și active financiare clasice constituite de emitenții privați de monede stabile, este relevantă poziția Tether care a afirmat anterior că deține rezerve de lichiditate reprezentând 100 la sută din capitalizarea monedelor emise (în prezent circa 69 de miliarde de dolari SUA).

Totuși, o investigație recent finalizată a US Commodities Futures Trading Commission (CFTC), aferentă perioadei 2016-2018, a descoperit că doar 27,6 la sută din valoarea criptoactivelor emise a fost efectiv acoperită de rezerve în monedă fiduciară ale Tether. Ca urmare, pe data de 15 octombrie a anului curent, Tether a fost amendată de CFTC cu 41 de milioane de dolari SUA pentru publicarea de informații de natură să dezinformeze investitorii.

Simultan a fost amendată și Bitnetfix (una dintre bursele importante de tranzacționare a criptoactivelor) cu 1,5 milioane de dolari SUA pentru efectuarea de tranzacții ilegale în afara piețelor reglementate.

„Situația descrisă mai sus arată că, mai ales în cazul așa-numitelor active stabile (stable coins) ce funcționează similar fondurilor de piață monetară cu valoare fixă a unității de fond, sunt necesare reglementări clare cel puțin cu privire la transparență, structura și nivelul rezervelor constituite de entitatea emitentă”, arată studiul BNR. Aceasta însă nu ar adresa decât în mică parte riscurile la adresa stabilității financiare pe care aceste tipuri de mecanisme îl presupun, așa cum au fost evidențiate de intrarea în dificultate a numeroase fonduri monetare în perioada crizei financiare globale declanșate în anul 2007 și care ulterior a generat un amplu efort internaționale de întărire a reglementărilor macro și micro prudențiale privind funcționarea lor.

Date fiind similaritățile între cele două instrumente, reglementări comparabile s-ar impune în prezent și pentru monedele stabile emise de entități private. În timp ce instituțiile de supraveghere și reglementare din SUA pot aplica unele măsuri pe piețele monedelor stabile, așa cum o dovedesc acțiunile recente ale CFTC împotriva Tether și Bitfinex, totuși acestea rămân încă în mare parte nereglementate în majoritatea jurisdicțiilor.

CE a lansat în urmă cu 12 luni o propunere de regulament privind piețele criptoactivelor însă deocamdată mai rămân încă de parcurs o serie de pași până la adoptarea sa. Și Administrația Biden lucrează la noi reglementări pentru monedele stabile, similare celor aplicabile băncilor, dar și acestea se află în stadiu incipient.

Viceguvernatorul adjunct al Băncii Angliei, Jon Cunliffe, a declarat că „criptomonedele ar putea declanșa o criză financiară globală dacă nu sunt introduse reglementări stricte”, comparând rata de creștere a pieței criptomonedelor, de la 16 miliarde în urmă cu cinci ani la 2,68 trilioane dolari SUA în prezent, cu cea a pieței creditelor ipotecare subprime, de 1,200 trilioane dolari, din 2008.

Acesta si-a nuanțat însă afirmațiile menționând că guvernele și autoritățile de reglementare trebuie să fie atente să nu reacționeze în mod exagerat sau să clasifice noile abordări ca fiind „periculoase″ doar pentru că sunt diferite și a remarcat, de asemenea, că tehnologiile cripto oferă perspective de „îmbunătățiri radicale″ în domeniul serviciilor financiare.

 

Te-ar mai putea interesa și
Comisia Naţională de Prognoză a revizuit semnificativ în scădere, la 1%, estimarea privind avansul economiei în acest an
Comisia Naţională de Prognoză a revizuit semnificativ în scădere, la 1%, estimarea privind avansul economiei în acest an
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a modificat în scădere semnificativă, la 1%, de la 2,8% anterior, estimarea de creştere economică pentru acest an, pe fondul unul declin......
MAE: Nouă cetăţeni români – evacuaţi de pe insula Mayotte cu o aeronavă militară franceză
MAE: Nouă cetăţeni români – evacuaţi de pe insula Mayotte cu o aeronavă militară franceză
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) precizează că nouă cetăţeni români care se aflau în insula Mayotte în urma producerii ...
RETROSPECTIVĂ 2024 Agricultura României „pârjolită” de secetă în 2024
RETROSPECTIVĂ 2024 Agricultura României „pârjolită” de secetă în 2024
Agricultura românească a fost marcată în 2024 de fenomene climatice extreme: temperaturi record, secetă pedologică ...
Donald Trump se plânge de tarife şi ameninţă că va cere restituirea Canalului Panama
Donald Trump se plânge de tarife şi ameninţă că va cere restituirea Canalului Panama
Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, s-a plâns sâmbătă de tarifele "exorbitante" şi de gestionarea Canalului Panama ...