Piaţa de franciză din România, 1% din PIB în 2015. Jumătate din francizele româneşti sunt ilegale

‘Apreciem că Executivul a adoptat o hotărâre prin care Asociaţia Română de Franciză devine organizaţie de utilitate publică, pentru că aşa putem lupta mai bine împotriva francizelor ilegale. Când spun că sunt ilegale, mă refer că nu respectă legislaţia în vigoare, începând cu faptul că nu au o marcă înregistrată la OSIM şi o unitate pilot care să funcţioneze de minimum un an. Valoarea pieţei de franciză este în stagnare, aproape de 1% din PIB-ul României, dar ca să poţi să îţi creşti cifra de afaceri trebuie să joci legal. Există şi francize ale unor companii străine care, în ţara lor, au dat faliment şi care au venit în România, cu o prezentare frumoasă, care sună bine, iar românul a fost întotdeauna entuziasmat în a-şi cumpăra un brand străin; nu a avut încredere într-un brand românesc’, a precizat Constantin Anton.

Guvernul a aprobat, în data de 28 iulie 2015, recunoaşterea Asociaţiei Române de Franciză ca fiind o organizaţie de utilitate publică.

‘Toată lumea dă în franciză. Sunt studii făcute de noi, la asociaţie. Dacă îi contactezi şi îi întrebi, cei care dau ilegal în franciză spun că nu le interzice nimeni, chiar în lipsa respectării unor criterii prevăzute în legislaţie. Acum, datorită noii hotărâri a Guvernului, vrem să putem modifica şi legea şi să dăm, împreună cu ministerele competente, normele de aplicare a legii prin care să se stipuleze clar şi sancţiuni pentru cei care nu respectă legea. Nu le-am inventat noi, mergem pe legislaţia UE şi pe cea din SUA. Vrem să se joace cinstit în acest business. Când cineva cumpără o franciză, plăteşte o taxă prin care francizorul are obligaţia de a asigura know-how-ul, brandul şi reţeta de succes. Dacă îi luăm la bani mărunţi pe cei din România care sunt ilegali, francizatul aruncă banii în aer pentru că nefiind o marcă înregistrată în orice moment vine altcineva şi înregistrează la OSIM brandul respectiv’, a adăugat acesta.

Cele mai multe francize ilegale sunt pe servicii, e-commerce şi pe food. Pentru a cunoaşte mai bine acest tip de afacere, ARF a început deja câteva cursuri intitulate simbolic ‘Academic Program’. Prin intermediul acestor cursuri, participanţii pot studia problematici specifice privind administrarea bugetelor şi a planurilor de afaceri, cum sa managerieze o operaţiune în franciză, cum să administreze corect relaţiile din interiorul reţelei, cum să gestioneze apariţia unei noi unităţi francizate, dar şi cum să se descurce în situaţia în care, dintr-un motiv sau altul, se închide o unitate francizată.

‘Suntem în discuţii avansate cu Ministerul Muncii pentru că vrem să scoatem şi clasificările pe ocupaţii, ca manager de reţea de franciză. Hotărârea Guvernului ne dă dreptul să putem demara discuţiile cu autorităţile pentru o nouă legislaţie în domeniul francizelor, nu mai eşti un simplu ONG’, a arătat preşedintele ARF.

Strategia ARF are ca scop creşterea valorii business-ului în franciză şi educarea celor implicaţi în această piaţă.

‘Vrem să îi depăşim pe portughezi. Adică, după trei ani cu programe de conştientizare, cursuri cu integrarea managerului de reţea de franciză, să ajungem la o piaţă cu mult mai mare încredere în aceste afaceri, în afacerile de succes. Putem să ajungem la un 3% din PIB-ul ţării în următorii trei ani. Pe piaţă sunt bani, numai că sunt la ciorap, iar acum lumea nu stă nici să îi investească, sunt în aşteptare. Investitori sunt, pentru că primim solicitări. E un semnal pozitiv’, spune şeful ARF.

ARF a demarat şi programul ‘Susţin brandul cultural românesc’, dar pe care l-a oprit în urma lipsei de interes.

‘A fost o dezamăgire modul în care au reacţionat românii la un astfel de program. Nu au avut încredere. Am oprit acest program, deoarece companiile americane care susţineau financiar acest program nu au mai vrut să se implice în lipsa interesului românilor pentru propriile valori’, a explicat Constantin Anton.

Una dintre cele mai neplăcute probleme sesizate de ARF este că, în România, consultanţii pentru fondurile europene nu iau în calcul franciza.

‘Este problema cea mai dură. Dacă faci dosarul cum trebuie, Bruxelles-ul ia în considerare franciza ca pe o afacere de succes şi are un anumit punctaj pentru susţinerea lor. În România, nu. Fiindcă funcţionarul nu cunoaşte. De aceea am şi plecat acum, prin programe cu studenţii de la ASE, specializarea finanţe şi bănci, să îi punem în legătură cu băncile, să creeze programe de subvenţionare a afacerilor în franciză pentru studenţi. Ţelul nostru este ca şi funcţionarul bancar să înţeleagă ce este exact o afacere în franciză’, a subliniat Anton