Piaţa muncii, greu de mulţumit. Tinerii- fără experienţă, cei peste 40 de ani – „prea bătrâni”
Bursa generală a locurilor de muncă din Capitală a adunat peste 1.000 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, însă cei mai mulţi dintre şomeri au plecat dezamăgiţi atât de ofertele agenţilor economici, cât şi de faptul că nu au obţinut decât promisiunea că vor fi sunaţi.
Şi în acest an, târgul de joburi organizat de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a atras oameni de toate vârstele şi din toate domeniile, care de luni sau chiar de mai bine de un an de zile încearcă în zadar să-şi găsească un loc de muncă.
Tineri absolvenţi sau oameni trecuţi de 40 de ani, cu o experienţă bogată în domeniile în care s-au specializat, par să se lovească de aceeaşi problemă, vârsta, atunci când încep dialogul cu angajatorii.
Un bărbat de 43 de ani, care ani de zile a lucrat în tâmplărie şi PVC, a venit la târg cu gândul de a accepta orice loc de muncă care i-ar fi propus.
„Caut în orice domeniu, pentru că sunt şomer de ceva timp şi nu se mai poate sta acasă. Iau indemnizaţie de şomaj, dar este foarte mică şi nu îmi mai permit să stau acasă. Deşi nu am stat nici până acum. Am fost şi la târgul celălalt şi încă nu am fost sunaţi. În afară de a veni la târgurile de locuri de muncă, mai rămân cunoştinţele. Atât. Singura sursă care te poate angaja. Am mers la nenumărate interviuri şi mereu mi se spune: «Duceţi-vă acasă, vă sunăm noi». Se uită la vârstă şi asta e!”, spune el, descumpănit.
„Fără relaţii, nu găseşti de muncă”
Tot 43 de ani are şi o doamnă, inginer proiectant la bază, care, în urmă cu 20 de ani, s-a reprofilat şi a lucrat ca tehnoredactor de carte într-o tipografie. De mai bine de un an a rămas fără ocupaţie, din cauză că s-au făcut restructurări.
„În domeniul meu e greu să găseşti ceva. Ziare nu mai ies în print, oamenii nu mai au bani pentru a cumpăra cărţi. Nu am căutat să fac altceva, pentru că am sperat să pot găsi ceva în domeniu. Îmi place prea mult munca mea”, mărturiseşte femeia.
Dezarmat şi dezamăgit de ofertele din cadrul Bursei generale se dovedeşte şi un macaragiu, care nu s-a sfiit nici să ia „şantierele la rând” pentru a-şi găsi un serviciu.
„Este interesant ce se întâmplă aici, dar cred că sunt slabe speranţe de a găsi un loc de muncă. Sunt cerinţe foarte mari, locuri puţine de muncă şi şansele sunt foarte mici”, spune el.
Tot macaragiul mărturiseşte că îşi caută activ un loc de muncă de câteva luni, umblând din şantier în şantier, dar şi prin relaţii. „Fără relaţii, nu găseşti un loc de muncă. În şantiere, spun că nu au nevoie. Preferă să lucreze fără macarale şi se lucrează manual totul, pentru că asta este”, explică bărbatul.
Întrebat câte CV-uri a lăsat angajatorilor de la târgul de locuri de muncă, acesta spune că niciunul. „Mi-au cerut doar numărul de telefon, nu şi CV. Au spus că mă sună dânşii. Dar au trecut luni şi nu m-a sunat nimeni. Aşa se procedează întotdeauna”, se plânge el.
Printre cei care caută ceva de muncă, dispuşi să accepte orice, se numără şi o tânănă care a absolvit, în 2008, Finanţe-Bănci, fără a reuşi vreodată să lucreze în acest domeniu.
„Caut un loc de muncă din noiembrie. Ofertele de aici sunt foarte puţine pentru ce mi-ar trebui, dar acum caut orice. Nu mai contează. Am terminat facultatea în 2008 şi, de atunci, am lucrat ca şi casieră, lucrător comercial. Am lucrat orice, dar nu are legătură cu domeniul. Acum, dacă nu ai pe cineva să te ajute, nu mai exişti. Pentru mine nu mai contează salariul. Acum sunt în şomaj şi, decât să iau trei milioane şi ceva, mai bine lucrez orice”, spune tânăra.
La târg a venit şi un pompier de 32 de ani, care vrea un serviciu conform cu pregătirea lui. În opinia lui, însă, acţiunea organizată de ANOFM este „slabă”. El se aştepta ca măcar la firmele de pază să găsească şi un post de pompier.
„Chiar nu am văzut nicio ofertă în domeniu. Nu am un loc de muncă şi nu am profesat de ceva vreme în meseria asta, dar vreau să mă reîntorc, pentru că asta ştiu să fac cel mai bine. Sunt puţin dezamăgit, pentru că, faţă de anul trecut, oferta este mult mai mică. Am lucrat şi în vânzări, dar de mai bine de patru luni nu mai muncesc. Vânzările nu sunt un job care mă avantajează şi vreau să mă întorc la ce ştiu să fac mai bine. Dacă n-o fi şi n-o fi, am lăsat un CV şi în domeniul vânzărilor. Suntem mulţi tineri care avem calificări şi lucrăm cu totul altceva. În România, este foarte greu şi cei mai mulţi pe care i-am auzit spun că vor să plece în afară. Dar şi afară dacă mergem, suntem trataţi cum suntem trataţi, pentru că suntem români”, consideră pompierul.
„Mulţumim, vă căutăm noi”
De cealaltă parte a „baricadei” sunt angajatorii, care se plâng de calitatea proastă a pregătirii tinerilor şi, deşi nu spun direct că nu doresc să angajeze persoane care au depăşit o anumită vârstă, le spun acestora, din start, „Vă sunăm noi”, iar acest lucru nu se întâmplă, de cele mai multe ori.
„Am primit cam 50 de CV-uri. Din ce observ, experienţa este ok. Sunt foarte mulţi oameni cu experienţă, dar sunt şi foarte mulţi care au peste 40 de ani”, afirmă reprezentantul unei firme de transport în căutare de şoferi.
Întrebat dacă există vreo problemă cu oamenii care au deja 40 de ani, angajatorul realizează că este pe cale să admită că discriminează, astfel că revine cu explicaţii care să nuanţeze afirmaţia iniţială.
„Ei au experienţă şi vă daţi seama că noi nu putem angaja pe camion şoferi cu o lună experienţă”, adaugă acesta.
Andrei Afrim, consultant HR într-o firmă de recrutare, confirmă faptul că, în activitatea sa, este nevoit să puncteze companiilor, atunci când recomandă persoane de peste 40 de ani, că acestea au experienţă.
„Asta poate fi o problemă foarte mare. Am discutat cu foarte mulţi oameni care nu sunt acceptaţi tocmai pentru că au peste 40 de ani. Eu le spun că trebuie să continue să caute. Noi, atunci când lucrăm cu companii care caută personal, chiar propunem persoane şi peste 40, 50 de ani, punând foarte clar în vederea angajatorului experienţa solidă pe care acele persoane o au în spate şi capacitatea de adaptare mult mai mare la postul pe care îl au. În cazul tinerilor, e mai dificil, pentru că foarte mulţi tineri au nişte pretenţii salariale foarte mari. Sincer, nici sistemul educaţional nu ne ajută foarte mult în acest moment. Se fac foarte multe materii care nu mai sunt de actualitate, care nu mai ajută şi, de foarte multe ori, angajatorii au nevoie de persoane specializate în alte domenii şi asta poate fi o problemă”, este de părere specialistul în HR.
Întrebat ce sfaturi ar da unui absolvent pentru ca acesta să poată intra mai uşor în piaţa muncii, Andrei Afrim sugerează oricărui tânăr ca, într-o primă fază, să accepte orice fel de poziţie dacă este pe domeniul lui, indiferent care ar fi salariul, iar asta doar pentru a putea căpăta o experienţă.
„Trebuie să intre în câmpul muncii, să vadă cum se descurcă, şi după o anumită perioadă poate avea şi pretenţii salariale”, mai spune consultantul în resurse umane.
Afrim precizează că, la Bursa de vineri, compania pe care o reprezintă a oferit peste 100 de posturi din domenii diferite: ambalatori marfă, personal curăţenie, posturi cu caracter sezonier (35 de posturi de salvamar pentru Bucureşti), plus alte domenii – agenţi vânzări, secretare etc.
„Am adunat în jur de 100 de CV-uri în doar o oră de târg. Unii oameni sunt foarte pregătiţi, alţii nu. Sunt persoane de peste 40 de ani foarte bine pregătite, dar de cele mai multe ori sunt pregătite pe alte domenii faţă de ceea ce avem nevoie. Cei mai mulţi dintre tineri sunt foarte slab pregătiţi şi mă refer chiar şi la cei cu studii superioare, pentru că am văzut foarte mulţi foarte slab pregătiţi, iar aşteptările lor salariale, de multe ori, sunt exagerat de mari. Sunt aşteptările salariale ale unui senior cu cel puţin 10 ani de experienţă în spate”, mai spune Andrei Afrim.
Reprezentanta unei alte companii de recrutare, care caută ingineri pretrochimişti sau ingineri mecanici pentru companii din Orientul Mijlociu, dispuse să ofere salarii cuprinse între 150 şi 500 de dolari pe zi, precizează că la târgul de locuri de muncă au venit puţine persoane care să corespundă cerinţelor angajatorilor.
„Avem nevoie de ingineri, dar în cadrul târgului sunt mai mult tehnicieni. Însă am primit CV-uri”, spune Mihaela Mihai, reprezentanta companiei de recrutare.
În România, numărul şomerilor înregistraţi oficial este mult mai mare decât cel al locurilor de muncă oferite la târguri de acest fel. Realitatea mai arată că numărul vizitatorilor târgurilor a crescut de la an la an. La început, o parte a lor veneau din postura de şomeri, iar alţii, ca să-şi schimbe locul de muncă, pentru un salariu mai mare. Din 2011, însă, majoritatea celor veniţi la Bursele locurilor de muncă a început să se împartă în doar două categorii: şomeri de scurtă sau de lungă durată.