Piaţa românească a metalelor, în creştere anul acesta – analiză

Principalii parteneri din Uniunea Europeană ai României în ceea ce priveşte comerţul cu metale au fost, în 2017: Germania, cu 23% din totalul valorii vânzărilor către UE, Italia, cu 14%, şi Ungaria, cu 9% (conform datelor provizorii ale Institutului Naţional de Statistică pentru 2017).

În ceea ce priveşte achiziţia de metale, partenerii sunt: Germania, cu 24% din totalul valorii metalelor aduse din UE, Italia, cu 22%, şi Franţa, cu 8%. Valoarea vânzărilor de metale către ţările UE a fost în creştere cu 18% în 2017, comparativ cu 2016, în timp ce valoarea achiziţiilor de metale a fost în creştere cu 16% în 2017, comparativ cu 2016.

Conform analizei, preţurile vor continua să crească în 2018, urmând o posibilă scădere în 2019, în condiţiile în care sectorul metalelor a înregistrat un trend ascendent al preţurilor şi o cerere în creştere de la jumătatea anului 2016.

Protecţionismul în creştere din SUA şi din Europa alături de măsurile retaliatorii din China au afectat încrederea companiilor şi investiţiile, dar nu au împiedicat deocamdată creşterea economică. Până la sfârşitul lui 2019, preţurile metalelor de bază este posibil să crească, însă la metalele feroase este prevăzut să scadă, întrucât acestea din urmă continuă să se lupte cu supracapacitatea.

Pe fondul unei creşteri economice sincronizate, a schimbărilor tehnologice care încurajează o evoluţie a utilizării metalelor şi a unui deficit în aprovizionare, metalele au beneficiat de o piaţă în dezvoltare de la jumătatea anului 2016. O cerere în creştere a fost observată începând cu perioada ce a urmat crizei din 2008. Acest lucru, combinat cu un dolar SUA mai slab, s-a tradus într-o evoluţie a preţurilor metalelor, aluminiul înregistrând o creştere de 37% de la începutul exerciţiului până azi, în timp ce cobaltul a crescut de patru ori, preţurile la cupru şi nichel au crescut cu 44% şi, respectiv, cu 53%, iar preţurile la zinc s-au dublat, comparativ cu începutul lui 2016.

Deşi creşterea şi profitabilitatea au revenit pe făgaşul normal în cazul majorităţii segmentelor, industria metalelor rămâne unul dintre cele mai riscante în evaluarea Coface a sectorului, cu un nivel de risc evaluat ca ‘ridicat’. Jucătorii mai slabi sunt încă legaţi de activitatea de comerţ cu ridicată şi se luptă cu relaţiile asimetrice cu marii clienţi.

‘În ceea ce priveşte România, piaţa metalelor este în creştere în 2018, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică. Cifra de afaceri generată de piaţa externă a înregistrat o creştere de 17,5 puncte procentuale în aprilie 2018 versus aprilie 2017 şi o stagnare pe piaţa internă. Evoluţia preţurilor producţiei industriale este ascendentă, indicele pe total – piaţa internă şi externă – din aprilie 2018 fiind în creştere cu 10,5 puncte procentuale faţă de aprilie 2017’, a precizat Nicoleta Mărunţelu, Senior Financial Analyst, Coface România.

Interferenţele politice şi tulburările geopolitice au fost întotdeauna factori importanţi care au generat volatilitate şi creşteri ale preţurilor în sectorul metalelor. Recentele măsuri protecţioniste introduse de SUA (cum ar fi taxele pentru importurile de oţel şi aluminiu) şi de Uniunea Europeană (cum ar fi tarife anti-dumping pentru oţel şi fier) au avut până în prezent un impact egal cu zero asupra producătorilor de metale chinezi, întrucât aceştia şi-au orientat producţia departe de aceste pieţe şi s-au mutat către piaţa internă.

Este puţin probabil ca răspunsurile companiilor chineze la măsurile SUA – ţevi din oţel, avioane şi maşini – să aibă un impact major asupra industriei auto. Până în prezent, creşterea economică nu a fost împiedicată având în vedere că este vorba de mai puţin de 1% din PIB-ul SUA şi al Chinei, dar un război comercial ar afecta cu siguranţă riscurile de credit ale companiilor. Coface anticipează că apetitul pentru investiţii şi încrederea companiilor vor fi afectate negativ de acest context al protecţionismului în creştere în 2018.

Toate semnalele sugerează că economia mondială a trecut de nivelul maxim de creştere şi, în teorie, acest lucru este posibil să exercite o presiune descendentă asupra preţurilor, începând din 2019. Pe termen scurt, tensiunile în creştere vor continua cu siguranţă să împingă preţurile în sus. De acest lucru vor beneficia principalele metale de bază folosite în producţia de baterii şi componente electronice, tot mai cerute. În perioada Decembrie 2017 – Decembrie 2019, aluminiul este prevăzut să crească numai cu 2%. Cuprul ar trebui să urmeze aceeaşi tendinţă, crescând cu 2,4%, în timp ce nichelul şi zincul sunt aşteptate să crească cu 18% şi respectiv cu 14%. Acest lucru va obliga utilizatorii finali, cum ar fi producători de baterii şi maşini, să găsească alte materiale în cazul deficitului sau al preţurilor mai mari.

În schimb, preţurile la oţel vor scădea probabil cu 19% în aceeaşi perioadă. Supracapacitatea este de aşteptat să crească, întrucât companiilor producătoare de oţel din China le lipseşte disciplina în plafonarea producţiei în perioadele cu preţuri în scădere. Acest scenariu de bază al scăderilor de preţ la metalele feroase este susţinut de nivelurile globale ridicate ale datoriilor companiilor. Ratele datoriilor nete sunt în special ridicate în China, unde sectorul este dominat de întreprinderi mari cu capital de stat, precum şi în SUA (la 15%), unde companiile sunt mult mai expuse potenţialelor corecţii ale fluxurilor de numerar.