Piaţa românească are nevoie de fonduri care să investească în proiecte de 1-3 milioane de euro

„Piaţa românească nu se mai află în stadiul de susţinere a întreprinderilor care crează locuri de muncă de 200 de euro. E o abordare greşită. A fost un model care a funcţionat, a fost preluat de la alte state, din alte perioade, cu şomaj înalt. România nu are un şomaj mare. La nivelul ăsta trebuie gândit cum facem aceste firme să treacă de la un nivel de supravieţuire la un nivel de creştere, de poziţionare în piaţă. Au nevoie de un salt calitativ”, a explicat reprezentantul firmei de consultanţă la un seminar privind IMM-urile şi etica în afaceri, organizat la Banca Naţională a României.

Partenerul Wanted Transformation Consultancy a arătat că din orice discuţie despre IMM se extrage uşor concluzia că adevarata problemă a acestor companii o reprezintă nevoia de creştere.

„Orice afacere mică vrea să devină mare. Lumea adună bani peste bani ca să crească (…) Există o oportunitate uriaşă în piaţa din România. Business angels (investitori privaţi care sprijină ideile noi în afaceri) investesc 50.000 – 100.000 de euro, sau puţin mai mult. Există fonduri de private equity care investesc 5-20 de milioane euro. Avem o piaţă în zona 1,5 – 3 milioane de euro, unde există un fond şi jumătate. Dacă s-ar crea ceva acolo ar fi foarte bine”, a completat Neguţ.

El crede că Guvernul ar putea acţiona în această zonă doar permiţând fondurilor de pensii să aloce o anumită cotă din investiţii către zona de private equity, mai ales pentru susţinerea IMM.

„Fondurile de pensii ar putea prelua acest rol, pentru că ăsta ar fi interesul pentru piaţa românească, să facem un pas mai sus. Se poate face transparent, prin înfiinţarea unor fonduri de investiţii listate pe bursă”, a mai spus consultantul de la Wanted Transformation Consultancy.

Neguţ a explicat că această oportunitate intervine tocmai prin faptul că piaţa de capital nu reuşeşte încă să convingă firmele mici şi mijlocii să se finanţeze prin bursă.

Pe de altă parte, reprezentanţii pieţei de capital pledează pentru utilizarea pieţei alternative a Bursei de Valori, ATS, de către IMM-uri, măcar pentru a testa interesul investitorilor şi a obţine beneficii de imagine.

„Bani există, sunt sume foarte mari care aşteaptă să fie plasate. Reducerea dobânzilor influenţează pozitiv comportamentul investitorilor. Apetitul pentru companii locale este extrem de mare (…) La Transgaz suprasubscrierea a fost de 20 de ori. Acest lucru semnalează potenţialul pieţei”, a explicat Mihai Chişu, de la Swiss Capital.

Directorul BT Securities, Rareş Nilaş, a arătat că investitorii de la bursă au apetit pentru un grad mai ridicat de risc, dar vor ca cifrele companiilor să fie prezentate riguros, să existe transparenţă, pentru a da confortul investitorilor că drepturile lor sunt protejate, că situaţiile financiare sunt corecte şi întocmite în conformitate cu legislaţia.

„Trebuie să generezi sentimentul că deciziile managementului, bune sau rele, sunt luate cu bună-credinţă (…) Investitorii sunt dispuşi să-şi asume riscul managerial, dar mai puţin dispuşi să-şi asume riscul unor decizii adoptate cu un conflict de interese. Investitorii îşi doresc ca acele companii în care plasează bani să fie fair play cu ei. Să fie predictibile. Predictibilitatea este cheia succesului pe piaţa de capital”, a continuat Nilaş.

Prezent la eveniment, preşedintele BVB, Lucian Anghel, a arătat că firmele înţeleg prea puţin rolul de finanţator al Bursei, care nu exclude creditul bancar, ci survine în anumite stadii de dezvoltare ale companiei, când firma are nevoie şi de mai multă vizibilitate şi credibilitate.

Anghel a spus că ar exista potenţial pentru listarea la Bursa de Valori Bucureşti, mai ales din partea companiilor din IT&C şi agricultură, dar a conchis că, în ciuda campaniilor demarate de BVB, „pentru un tango este nevoie de doi”.