Reducerea tranzacțiilor din primele nouă luni ale anului poate fi motivată și de o potențială scădere a cererii, dar și de întârzierea înregistrării tranzacțiilor care se face doar la livrarea proiectelor rezidențiale, deși acestea se vând încă din timpul construcției, iar construcția fazelor din marile proiecte rezidențiale de obicei ia cel puțin 12 luni, dar uneori se întinde la 18 sau 24 de luni.
„Această scădere a fost cauzată în special de scăderile înregistrate în primele cinci luni din acest an, când în patru dintre ele s-au înregistrat ritmuri de scăderi anuale de 20% și chiar mai mari, în principal pe fondul climatului general tensionat din România și în contextul scăderii gradului de îndatorare și a unor opinii negative privind evoluția segmentului de profil, în ciuda factorilor fundamentali semnificativ pozitivi comparativ cu perioada 2007-2008. Salariile s-au majorat în medie cu 15% în ultimul an, accesibilitatea achiziționării unei noi locuințe a continuat deci să se îmbunătățească (sub 100 de salarii medii necesare pentru achiziționarea unui apartament cu 2 camere, 50 de metri pătrați utili în București, versus 115 salarii in ianuarie 2018, potrivit calculelor SVN Romania) iar oferta este semnificativ mai bine adaptată cererii comparativ cu perioada 2007-2008. Între iulie 2018 și iunie 2019 s-au înregistrat 12 luni consecutive de scădere a numărului de tranzacții la nivel național. Ultimele trei luni au adus însă majorări consecutive ale numărului de trazacții încheiate, primele din vara lui 2018: +14,55% în iulie, +6,24% în august și +11,5% în septembrie. Suntem pe un trend bun, nu s-a prăbușit piața însă dezvoltatorii trebuie să fie în continuare foarte atenți și să își realizeze temeinic planurile de business și strategiile de vânzări”, susține Andrei Sârbu, CEO al agenției imobiliare SVN.
Prin urmare, e foarte greu de tras o concluzie certă, dacă piața se apropie de o corecție mai serioasă, în condițiile în care a scăzut cu 10,5% ca număr de tranzacții, mai degrabă aceasta se așează pe noi fundamente, mai ales că Prima Casă nu prea mai contează, iar programul care o va înlocui „O familie, o casă” încă nu a trecut de Parlament.
De altfel ieri, Comisia de Buget a Camerei Deputaților a aprobat cu 14 voturi pentru şi o abţinere şi urmează să intre în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor, care este for decizional.
Actul normativ prevede introducerea pragului de venit pentru beneficiarii programului, astfel că, la data solicitării creditului garantat, veniturile nete lunare ale beneficiarului individual sau ale beneficiarului împreună cu soţul sau soţia nu pot depăşi valoarea de 4.500 lei, iar pentru familiile cu unul sau mai mulţi copii, la data solicitării creditului garantat, veniturile nete lunare ale familiei nu pot depăşi 7.000 lei.
Deputaţii din comisie au aprobat un amendament astfel încât la calculul acestor limite nu vor fi luate în considerare beneficiile de asistenţă socială primite de persoanele care fac parte dintr-un grup vulnerabil, dacă acestea duc la depăşirea pragului de 4.500 de lei.
Creditele destinate achiziţiei de locuinţelor pot fi garantate de către stat în procent de maximum 50% din valoarea finanţării, exceptând dobânzile, comisioanele şi spezele bancare. Pentru creditele destinate achiziţiei celorlalte categorii de locuinţe procentul garantat de către stat poate fi de maximum 40% din valoarea finanţării, exceptând dobânzile, comisioanele şi spezele bancare. Creditele destinate achiziţiei locuinţelor de către persoanele care fac parte dintr-un grup vulnerabil pot fi garantate de către stat în procent de 100%, au mai stabilit deputaţii.
Proiectul mai prevede reducerea cu 0,5 puncte procentuale a ratei dobânzii creditului garantat pe toată durata programului pentru familiile cu un singur copil şi cu un punct procentual a ratei dobânzii creditului garantat pentru familiile cu doi sau mai mulţi copii.
Totodată, deputaţii din comisie au stabilit reducerea cu două puncte procentuale a ratei dobânzii creditului garantat pentru persoanele care fac parte dintr-un grup vulnerabil.
Cert e, după cum susțin și majoritatea dezvoltatorilor și analiștilor, că piața ar trebui să se pregătească de o corecție. Cât de serioasă va fi aceasta depinde și de excesele prețurilor solicitate pe locuințe, care și-au încetinit creșterea luna trecută la 0,6%, de la 1,2% la nivel național, potrivit imobiliare.ro.