„Independenţa Cataloniei ar fi absolut iraţională din punct de vedere economic. Ea ar fi în afara zonei euro şi 75% din producţia catalană ar fi supusă taxelor vamale. Băncile ar fi forţate să plece, iar catalanii ar trebui să îşi înfiinţeze propria lor monedă… Este atât de iraţională încât nici investitorii, nici pieţele de capital, nici membrii Eurogrupului nu consideră că scenariul independenţei este unul viabil”, a apreciat Luis de Guindos, într-un interviu acordat postului de radio Cope.
În schimb, Guvernul regional catalan susţine că, în caz de independenţă, Catalonia ar avea puterea de a decide singură politica fiscală sau investiţiile în infrastructură, ceea ce ar avea un efect benefici asupra PIB-ului regiunii. În plus, Guvernul catalan susţine că regiunea „varsă” mai mulţi bani la bugetul statului decât recuperează. Executivul catalan estimează acest deficit la 16 miliarde de euro sau 8% din PIB-ul regional, în timp ce Guvernul de la Madrid, care utilizează o metodologie diferită, estimează deficitul la 10 miliarde de euro sau 5% din PIB-ul regional.
În anul 2016, Catalonia, o regiune cu 7,5 milioane de locuitori din nord-estul Spaniei, a fost responsabilă pentru aproximativ 20% din Produsul Intern Brut al Spaniei, iar regiunea concurează cu Madridul pentru titlul de regiunea cea mai bogată din Spania. Rata şomajului în Catalonia este comparabilă cu cea din capitala Madrid şi este mult mai mică decât în restul ţării, 13,2% în trimestrul al doilea faţă de 17,2% la nivel naţional.
Guvernul separatist al Cataloniei, condus de Carles Puigdemont, este hotărât să organizeze pe data de 1 octombrie un referendum privind autodeterminarea regiunii, în pofida interdicţiei formulate de Curtea Constituţională a Spaniei.
Separatiştii sunt majoritari în parlamentul catalan din 2015, însă societatea catalană este profund divizată, conform ultimelor sondaje. La alegerile regionale din septembrie 2015, cele două liste separatiste au obţinut 47,8% dintre voturile exprimate, faţă de 51,7% pentru unionişti.