Ţinând cont de cele mai recente date disponibile, inclusiv creşterile record ale temperaturilor, „impactul preconizat” al schimbărilor climatice asupra Produsului Intern Brut se va majora de patru ori până în 2050 în unele scenarii, a anunţat Reţeaua pentru ecologizarea sistemului financiar (NGFS) într-un raport publicat marţi, scrie Agerpres.
Grupul a subliniat că nu este prea târziu pentru o schimbare de direcţie. „Impactul puternic negativ asupra PIB-ului ar putea fi contracarat de eforturi de tranziţie făcute la timp”, susţine NGFS, care reprezintă peste 140 de bănci centrale şi autorităţi de supervizare.
Acest avertisment vine după un scenariu sumbru evocat de Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu, care luna trecută a spus că, pe baza politicilor actuale, lumea se îndreaptă spre o creştere a temperaturii cu 3,1 grade Celsius. La o încălzire a temperaturii, NGFS susţine că noul său model revizuit arată spre o pierdere a PIB-ului de aproximativ 30%.
NGFS spune că „este nevoie de o transformare economică substanţială a tuturor sectoarelor economiei”, dacă se vrea eliminarea emisiilor până la mijlocul secolului. Faptul că, până acum, eforturile pentru implementarea de politici care să contracareze schimbările climatice au fost lente, înseamnă că guvernele vor fi nevoite să „adopte o abordare mai ambiţioasă de acum încolo”.
Un instrument cheie care ar putea duce la reducerea emisiilor este preţul carbonului, care în opinia NGFS rămâne cu mult sub nivelul la care ar trebui să fie pentru a provoca shimbări reale. Un preţ al carbonului de aproximativ 300 de dolari pe tonă „ar fi nevoie până în 2035 pentru a stimula tranziţia spre net zero în 2050”, estimează NGFS. Ar fi vorba de un preţ cu 50 de dolari peste nivelul considerat necesar anterior de NGFS.
Potrivit datelor colectate de Bloomberg, în Europa, care adăposteşte mai mare piaţă a certificatelor de poluare din lume, o tonă de carbon se tranzacţionează în prezent la 66 de euro (72 de dolari).