Pierderi contabile de miliarde în urma trecerii la standardele internaţionale

Trecerea companiilor româneşti la standardele internaţionale de contabilitate a scos la iveală mari pierderi contabile. În unele cazuri pierderile au fost transferate, legal, dintr-un cont într-altul, pentru a nu se distorsiona imaginea profitabilităţii firmelor respective. Numai OMV Petrom, singură, s-a raportat o pierdere contabilă de peste 13,3 miliarde de lei, „provenită din aplicarea pentru prima dată" a anumitor standarde contabile internaţionale.
Adrian N. Ionescu - mie, 24 apr. 2013, 21:01
Pierderi contabile de miliarde în urma trecerii la standardele internaţionale

Printre cele mai frecvente cauze ale înregistrării de mari diferernţe dintre contabilitatea românească (RAS) şi cea internaţională (IFRS) se numără reevaluările şi tratamentul contabil specific economiilor hiperinflaţioniste.

Aşa se face, că, luni, acţionarii OMV Petrom (SNP) au aprobat acoperirea unei pierderi contabile de 13.318.955.276 lei „prin ransferul (sumei, n.r.) din contul „Ajustări ale capitalului social” în rezultatul reportat”, se spune într-un raport al companiei trimis la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

Pierderea de la SNP provine din „aplicarea pentru prima dată a [normei] IAS 29, „Raportarea în economiile hiperinflationiste„, situaţie care, „în Romania a avut efecte până la data de 1 ianuarie 2004”, potrivit aceluiaşi raport.

O economie hiperinflaţionistă este cea în care indicele de inflaţie cumulat pe trei ani consecutivi este mai mare de 100%, potrivit definiţiei din standardele contabile internaţionale (IFRS).

Numeroase alte raportări trimise la BVB conţin precizări similare, mai mult sau mai puţin sibilinice. Dintre pierderile contabile mai consistente se remarcă cele ale ALRO Slatina (ALR, 346 milioane de lei), Electromagnetica Bucureşti (ELMA, 198 milioane), Romcarbon Slatina (ROCE, 190 de milioane) şi Sinteza Oradea (STZ, 130 de milioane).

Problema depăşeşte în gravitate aria de interes contabil.  Tratamentele contabile au avut ca scop nedistorsionarea performanţelor reale ale companiilor. Dar tocmai acestea  şi evoluţia lor în timp au devenit extrem de greu, dacă nu imposibil de comparat, în urma trecerii de la raportarea după standardele contabile româneşti (RAS) la cele internaţionale (IAS, IFRS).

„Mai bizar este că nu avem încă datele anuale pe 2009, 2010 şi 2011 în format IFRS, la multe dintre companiile ce au raportat pentru prima dată în 2012 după aceste standarde, dar nimeni nu pare deranjat de aceasta inconsistenţă”, a  declarat Mihai Căruntu, şeful analiştilor de piaţă de capital de la BCR, pentru ECONOMICA.NET.

Analistul spune că ar fi trebuit impusă obligativitatea raportării duble şi conform standardelor contabile româneşti (RAS) pentru anul trecut.

Semnificaţia dezinteresului pentru această situaţie „arată şi interesul redus pentru piaţa acţiunilor de la BVB, dar şi faptul că investitorii străini se uită la elemente concrete şi de importanţă imediată, precum randamentul dividendului, sau la performanţa în ansamblu a companiei”, a completat Mihai Căruntu.

Diferenţele contabile pot fi compensate potrivit IFRS. De pildă, capitalul social constituit înainte de 1 ianuarie 2004 trebuie prezentat în termenii puterii de cumpărare la 31 decembrie 2003, măsurată după un indice de inflaţie pentru perioada 1996 – 2003 de peste 16,3. Un leu capital în 1996 devine 16,3 lei în 2003 şi diferenţa se compensează cu o pierdere înregistrată la „rezultatul reportat” de 15,3 lei.  Astfel încât activul net şi performanţa companiilor nu sunt afectate, au explicat  public experţii contabili.

Aşa se face că, de pildă, capitalul social al Alro Slatina (ALR) după IFRS a crescut de trei ori până la 917 milioane de lei, faţă de cel după RAS.

Pe de altă parte, alte tratamente contabile pot implica  acoperirea pierderilor din anii precedenţi prin diminuarea capitalului social, sau cu profitul sau rezervele disponibile, cu acordul acţionarilor.
Transgaz (TGN) a acoperit din profitul pe anul trecut pierderi contabile din anii trecuţi de peste 44 de milioane de lei.

Totodată, reevaluările, de pildă pot fi surse de diferenţe de active. La Electromagnetica (ELMA), scăderea activelor totale faţă de 2011 cu 12% (39 de milioane de lei), a fost pusă de raportul companiei „pe seama, în principal, a scăderii suferite de activele imobilizate pe componenta de terenuri, ca urmare a reevaluării acestora la valoarea de piaţă (valoarea justă)”.

La Farmaceutica Remedia Deva (RMAH), însă, reevaluarea imobilizărilor corporale a avut „un impact semnificativ asupra profitului anual prin reducerea costurilor cu 1.535.150 lei.

Ordinul Ministerului Finanțelor Publice („OMF”) nr. 1286 / 2012 prevede ca societățile din România ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată să întocmească situații financiare individuale în conformitate cu IFRS, începând cu anul 2012.

 

Te-ar mai putea interesa și
Preţurile de referinţă la gaze naturale pe piaţa din Europa au crescut vineri. Motivul? Rusia va stopa livrările de azi
Preţurile de referinţă la gaze naturale pe piaţa din Europa au crescut vineri. Motivul? Rusia va stopa livrările de azi
Preţurile de referinţă la gaze naturale pe piaţa din Europa au crescut vineri, după ce OMV AG a anunţat că Rusia va stopa livrările de sâmbătă, transmite Bloomberg....
Mișcări negative pe piața auto. GM concediază 1.000 de oameni, Northvolt, aproape de insolvență
Mișcări negative pe piața auto. GM concediază 1.000 de oameni, Northvolt, aproape de insolvență
Schimbările din piața auto au adus multe vești neplăcute pentru toți membrii săi, fie ca sunt producători, fie ca ...
Sectorul în care lipsa lichidității creează probleme mari: ”Poți să ai profit, dacă n-ai lichiditate, falimentezi”
Sectorul în care lipsa lichidității creează probleme mari: ”Poți să ai profit, dacă n-ai lichiditate, falimentezi”
Lipsa lichidității creează probleme mari în agricultură, într-un an în care seceta a calamitat producția agricolă ...
Ce-și doresc românii sub bradul de Crăciun? Femeile și generația Z au predilecție pentru daruri în bani, chiar dacă anul acesta cadourile se cumpără preponderent din economii
Ce-și doresc românii sub bradul de Crăciun? Femeile și generația Z au predilecție pentru daruri în bani, chiar dacă ...
Anul acesta, cadourile de Crăciun se cumpără cu fondurile din economii (53% dintre respondenți), nu cu bani împrumutați ...