Prețul grâului la nivel global a înregistrat o scădere constantă din cauza schimbărilor pieței pe plan mondial, iar perspectivele actuale nu sunt promițătoare. Fluxurile de grâu din Ucraina au generat un surplus care a exercitat presiune asupra piețelor locale și europene, astfel că fermierii români trebuie să vândă ieftin cereale pe care le-au cultivat în toamna 2022 scump.
Potrivit unei analize a Clubului Fermierilor Români cu date Agricolumn, prețul de vânzare al grâului, aplicat la o medie de 4,8 tone/hectar, nu acoperă costurile de înființare, deși prețul actual al grâului, în paritatea CPT (cost plătit până la) Constanța, este de 210 EURO/tonă. La poarta fermei însă, prețul tonei de grâu variază între 15 și 35 de euro, restul până la 210 euro reprezentând cheltuieli logistice.
„În 2022 ( la înființarea culturior n.red), costurile asociate îngrășămintelor au crescut semnificativ, ajungând la aproximativ 1.000 de euro/hectar. Aceasta a creat presiune financiară asupra fermierilor, conducând la creșterea prețurilor alimentelor pe piață”, se arată în analiza Clubul Fermierilor.
„În contextul creșterii cu doar 10% a producției de grâu față de anul precedent, se estimează că cifra de afaceri a antreprenorilor agricoli va scădea cu aproximativ 30%.
Orzul, din care fermierii obțin în medie 5 tone la hectar, are un preț de comercializare de 175 euro tonă, în paritatea CPT Constanța, „producând astfel efecte negative asupra cifrei de afaceri a exploatațiilor agricole”.
Porumbul are un cost asociat de minim 1.000 euro pe hectar cu un randament mediu național de 4.28 tone/hectar. Prețul CPT Constanța este de 185 euro/tonă ceea ce înseamnă că dintr-un hectar un fermier generează în medie 792 de euro din care trebuie să scadă și costurile logistice.
Pierderi de 1,3 miliarde de euro pentru fermierii români
Luând în calcul aceste date, din analizele Clubul Fermierilor Români, România a pierdut peste 3 miliarde d euro doar în cazul valorificării cerealelor anului agricol 2022, la care se adaugă pierderi preliminar estimate la peste 1,3 miliarde euro asociate, până în prezent, anului 2023 – din cauza perturbării pieței regionale a cerealelor, creșterea semnificativă a costurilor logistice, prin acordarea facilităților de export, prioritate logistică, renunțarea la controalele sanitar-veterinare și taxe vamale pentru cerealele din Ucraina.
Fermierii spun că această evoluție a prețurilor, nefavorabilă pentru ei, este inclusiv o consecință a faptului că, odată cu începerea războiului, Ucraina a primit din partea comisiei Europene dreptul de a-și vinde marfa la export fără restricții. Fermierii ucraineni au putut să vândă astfel în statele membre ieftin și prea mult.
„În contextul în care exporturile Ucrainei continuă să crească rapid ajungând, în acest an, la 16 milioane de tone de grâu și 22 milioane de tone de porumb, România va deveni necompetitivă, majoritatea fermierilor noștri având de suferit din cauza producțiilor mai mari din Ucraina și a prețurilor mai scăzute cu aproximativ 50%”, mai atrag atenția fermierii.
De ce sunt cerealele din Ucraina mai ieftine
Înainte de război, începând cu 2017, afluxul de marfă ucraineană ieftină a fost stopat printr-un acord de asociere cu Ucraina care stipula excepții de la taxele de import în Uniunea Europeană doar pentru anumite contingente.
În cazul porumbului, conform acestui Acord, exista o limitare a cantității scutite de taxe la 2 milioane de tone pentru Spania, 0,5 milioane de tone pentru Portugalia 0,5 milioane de tone pentru tot restul statelor UE. În total, 3 milioane de tone de porumb fără taxe.
Anul acesta comercial, se estimează că UE va importa din Uraina minimum 22 milioane de tone porumb din recolta anului 2023, marfă care va intra în Europa fără taxe de import.
„Acest lucru reprezintă, în mod evident, un dezavantaj pentru țările din regiune. Produsele importate fără taxe concurează cu produsele locale, care sunt fabricate în conformitate cu standardele Uniunii Europene”, spun fermierii.
În plus, pe lângă faptul că nu mai există această limitare a importurilor fără taxe, începând astăzi, 15 septembrie, expiră perioada de interdicție a importurilor de cereale ucrainene pe piețele din România, Bulgaria, Slovacia, Ungaria și Polonia.
„Având în vedere diferențele semnificate între prețurile produselor, relaxarea restricțiilor privind importul nu va avea alt efect decât să creeze un rezervor de mărfuri cu origini mult mai economice în cele cinci țări, având în vedere competiția pe care o oferă mărfurile ucrainene datorate utilizării unor inputuri agricole la prețuri semnificativ mai mici decât cele utilizate de statele UE și cu o calitate mai slabă care riscă să afecteze securitatea alimentară în momentul intrării lor în etapa de procesare în cadrul statelor membre”, spun membrii Clubul Fermierilor Români care au trimis Guvernului o scrisoare deschisă în care solicită, printre altele, asumarea de către Guvernul României a deciziei de prelungire unilaterală a interdicției – după 15.09.2023 – de import al cerealelor și oleaginoaselor ucrainene pe întreaga durată a războiului, precum și realizarea unor măsuri care să vizeze respectarea condițiilor de tranzit, prin susținerea unor controale riguroase. De asemenea, fermierii solicită alocări din bugetul european a unor despăgubiri de minimum 30 euro/tonă pentru compensarea creșterii tarifelor de transport, din cauza impactului importurilor și presiunii tranzitului de cereale ucrainene pe teritoriul țării noastre.
Importurile de cereale din Ucraina au crescut și în perioada prohibiției
Conform Agricolumn, în perioada martie 2022 – mai 2023, Ucraina a traversat România prin intermediul coridoarelor de solidaritate un volum de peste 20 de milioane de tone, ajungând ca în septembrie 2023 să fie raportat un volum total 29 milioane de tone de mărfuri agricole.
În ceea ce privește importurile de mărfuri cu origine ucraineană, România a importat aproximativ 5 milioane de tone de la începutul războiului din Ucraina și până în prezent (martie 2022-septembrie 2023). În plus, nivelul mediu lunar al importurilor provenind din Ucraina, în perioada ulterioară instituirii restricțiilor, nu numai că nu a înregistrat o diminuare, ci, în cazul grâului, s-a evidențiat o creștere a mediei lunare în comparație cu perioada anterioară impunerii restricțiilor.
„Această creștere a avut loc din cauza lipsei mijloacelor de supraveghere și control adecvate, ceea ce a determinat o expansiune a cantităților importate. Impactul asupra pieței va avea consecințe și mai grave în absența unei prelungiri a interdicției după data de 15 septembrie 2023”.
„Tranzitarea acestor țări prin intermediul „coridoarelor de solidaritate” a făcut ca o cantitate însemnată de cereale (65% din produsele agricole din Ucraina) să fie comercializată sub prețurile pe care le pot oferi producătorii locali, deoarece Ucrainei nu i s-a impus respectarea standardelor europene de calitate și, implicit, au putut oferi produse care nu au necesitat costuri substanțiale cu inputurile agricole. Toate acestea au distorsionat piețele țărilor din această regiune, provocând pierderi fermierilor care au fost compensate, parțial, prin despăgubirile aprobate de Comisia Europeană”, mai explică fermierii.