Pierderile de căldură din reţeaua RADET au ajuns la 28%, primăria le plăteşte şi în acest an. Ce e de făcut şi cât costă

„La nivelul anului 2017 pierderile de energie termică pe reţeaua primară au fost de aproximativ 20%. Dat fiind volumul de energie tranzitat, nivelul pierderilor este ridicat şi conduce la efecte negative din punct de vedere tehnic şi economic. Analiza funcţionării pe regim de iarnă probează faptul că nivelul pierderilor este ridicat (17%) chiar şi când sarcina termică este la un nivel suficient de mare pentru a asigura o bună încărcare a reţelei. Cauzele pot să fie date de o supradimensionare a reţelelor faţă de consumurile actuale, dar şi o lipsă a sistematizării reţelei” se arată în bilanţul energetic al sistemului de termificare al SACET Bucureşti, comandat de Primăria Capitalei, şi pe baza căreia autoritatea locală compensează aceste pierderi cu bani de la bugetul local.

Reţeaua primară de transport a apei fierbinţi, gestionată de RADET, are o lungime de 987 km, iar două treimi din ea este mai veche de 25 de ani.

Iar procentul de 20% nu este total. Potrivit datelor din bilanţ, „s-au identificat pentru reţelele de distribuţie a energiei termice din punctele termice pierderi de 6% pentru încălzire şi pierderi de aproximativ 5% pentru apă caldă de consum”, dar „nivelul acestora este considerat foarte bun, în condiţiile date de funcţionare”. „Pierderile în reţelele secundare aferente centralelor termice (17%) se ridică la un nivel acceptabil pentru astfel de sisteme, în condiţiile date de funcţionare”, mai spun autorii bilanţului.
Bilanţul arată că, în 2017, pierderile totale relative de căldură pe întreaga reţea exploatată de RADET au fost de 28,61% în 2017.

Citeşte şi:

Primul pas concret în rezolvarea problemei energiei termice din Bucureşti: Firea dă 1,2 miliarde de lei pentru preluarea centralelor Elcen

Ca atare, Primăria Capitalei va plăti RADET sume de bani pentru compensarea acestei pierderi. Este vorba despre 80,2 milioane de lei, doar pentru anul 2017, care va fi plătită în două tranşe: prima tranşă în valoare de 40 de milioane de lei, până la data de 31 august 2018, şi a doua tranşă, în valoare de 40,3 milioane de lei, după avizarea de către ANRE a pierderii tehnologice de 28,61%. Prevederea apare într-un proiect de hotărâre a Consiliului General, care urmează să fie votat în data de 23 august.

Ce e de făcut şi costă

Autorii bilanţului spun că este nevoie de lucrări, mai ales la reţeaua primară de transport, dar şi de redimensionări de conducte şi de contorizări suplimentare, valoarea totală a lucrărilor fiind de circa 1,5 miliarde de euro. Iată în detaliu programul, în viziunea autorilor bilanţului.

„Planul de măsuri trebuie să se concentreze pe reţeaua primară, acolo unde pierderile de agent termic sunt mari, mai ales dacă sunt corelate cu debitele tranzitate.
Pentru reducerea pierderilor de energie înglobate în pierderile masice/valorice, precum şi a celor prin radiaţie şi convecţie, se recomandă demararea programului de reabilitare a reţelelor termice primare prin înlocuirea acestora cu conducte preizolate prevăzute cu sistem de detectare automată a pierderilor.

A fost lansat proiectul de reabilitare a primelor tronsoane de reţea primară, care presupune efectuarea de lucrări asupra a aproape 32 de kilometri de conducte, cu costuri totale estimate la peste 265 de milioane de lei, cu intenţia reducerii cu 90% a nivelului pierderilor anuale de căldură din reţeaua municipală de termoficare, cauzate de de vechimea mare şi starea precară a acesteia.

Se poate estima că reabilitarea întregului sistem de transport ar fi un proiect care s-ar desfăşura pe cel puţin 20 de ani şi ar costa cel puţin 4,1 miliarde de lei, aproximativ un miliard de euro.

Citeşte şi:

Guvernul lucrează la o nouă schemă de sprijin pentru sistemele de termoficare, care să le ţină în viaţă până în 2033

Calculele indică faptul că se poate ajunge la redimensionarea şi înlocuirea a circa 80% din totalul conductelor de transport, având vechime mai mare de 20 de ani, dacă se va ţine seama de debitele reale de agent termic rezultate din reducerea necesarului de energie termică maxim orar. Acestea se vor înlocui cu conducte preizolate prevăzute cu sisteme eficiente de depistare şi localizare a avariilor, în scopul reducerii timpilor de intervenţie în cazul unor incidente.

Propunerile de reabilitare pentru sistemul de distribuţie sunt următoarele:

-reanalizarea sub aspectul dotării cu echipamente şi aparatură de automatizare de ultimă generaţie a punctelor termice şi redimensionarea acestora în situaţia existenţei unor consumatori aflaţi la distanţă neeconomică, pentru care se por instala module termice
-desfiinţarea staţiilor termice centralizate care în prezent alimentează cu apă caldă menajeră anumiţi consumatori pentru care încălzirea se furnizează direct din reţeaua de transport cu ajutorul hidroelevatoarelor şi trecerea alimentării consumatorilor prin intermediul modulelor termice.
-redimensionarea reţelelor de distribuţie cu vechime mai mare de 20 de ani şi înlocuirea lor cu conducte nemetalice preizolate, având pierderi specifice de energie termică reduse, amplasate direct în sol, urmând traseele canalelor de distanţă existente.

Se poate estima că modernizarea întregului sistem de distribuţie ar fi un proiect care s-ar ridica la aproximativ 400 de milioane de euro
Pentru reuşita planului de măsuri este necesară completarea procesului de contorizare şi monitorizare a debitelor de agent şi de căldură care tranzitează punctele principale ale reţelei de transport şi distribuţie. Investiţia estimată pentru implementarea sistemului de monitorizare şi control a întregului sistem de transport şi distribuţie se ridică la aproximativ 50 de milioane de euro”.

RADET, societate în insolvenţă, asigură transportul şi furnizarea energiei termice pentru circa 580.000 de apartamente din Bucureşti. Gigacaloria are un preţ de facturare de 163 de lei, diferenţa până la preţul de cost, de 398 de lei, fiind suportată de Primărie.