Corecţia este cauzată de aşteptările tot mai mari ale analiştilor şi investitorilor privind intenţia marilor bănci centrale de a renunţa la politica monetară extrem de relaxată din ultimii ani, cu dobânzi extrem de scăzute şi programe de relaxare cantitativă – cum a fost denumită extinderea puternică a masei monetare prin achiziţia de obligaţiuni din piaţa secundară cu bani proaspăt scoţi din „tiparniţă”.
În tot mai mare măsură, economiştii din sectorul privat şi de la diverse instituţii publice au remarcat că programele de relaxare cantitativă şi politicile de dobândă zero nu au avut efectul scontat asupra economiei – revigorarea creşterii şi a creditării către sectorul privat – dar au erodat cultura economisirii, accentuând dezechilibrele din sistemele de pensii şi creând probleme pentru cele mai conservatoare fonduri private de economii.
Preşedintele Rezervei Federale din Boston, Eric Rosengren, a declarat recent că economia americană riscă să se supraîncălzească, comentariu care indică o posibilă intenţie a băncii centrale a SUA să ridice dobânzile. Preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a sugerat săptămâna trecută că sunt şanse mici ca instituţia să adopte noi măsuri de stimulare a creşterii economice. Guvernatorul Băncii Angliei, Mark Carney, a afirmat că probabilitatea unei noi recesiuni în Marea Britanie a scăzut. În scurt timp, Banca Japoniei va prezenta un raport amplu privind rezultatele politicii monetare şi ar putea folosi această oportunitate pentru a pivota.
În acest context, analiştii şi investitorii au început să creadă cu tărie că marile bănci centrale se pregătesc să ridice dobânzile şi să elimine programele masive de stimulare cu care s-au obişnuit pieţele în ultimii ani.
S-a terminat perioada de calm şi linişte tipică pe timp de vară. Bursele din Europa şi Asia înregistrează cele mai puternice scăderi de la referendumul privind Brexitul. Obligaţiunile sunt de asemenea în picaj pentru cea de-a patra şedinţă consecutiv. Preţul petrolului a revenit şi el în scădere şi se apropie de 45 de dolari pe baril.
Indicele Stoxx 600 al celor mai importante acţiuni din Europa de Vest a scăzut luni cu 1,8%. Sectorul minier afişează cele mai abrupte scăderi, pe fondul retragerii generale a preţurilor materiilor prime. Pe pieţele asiatice, bursa de la Hong Kong a pierdut luni 4%, iar cea de la Seul 2,3%. Bursa japoneză a închis luni în scădere cu 1,73%.
Euro şi dolarul sunt în scădere, iar yenul japonez, care face parte din clasa activelor de siguranţă, se apreciază.