Pieţele financiare internaţionale, în 2015: între aprecierea record a francului elveţian şi majorarea dobânzii de către Fed

Aprecierea francului elveţian cu 40%, record minim pentru euro

La data de 15 ianuarie, Banca Naţională a Elveţiei a luat prin surprindere pieţele financiare, după ce a abandonat pragul minim de 1,20 franci pentru un euro. Imediat după această decizie francul s-a apreciat cu 40%, iar moneda euro a atins un minim record de 0,8500 franci. Ca urmare a aprecierii francului, economia elveţiană a înregistrat o contracţie peste aşteptări în primul trimestru al acestui an, iar Banca Naţională a Elveţiei (SNB) a înregistrat pierderi de 30 de miliarde de franci (31,9 miliarde de dolari).

De asemenea, în mai multe state din Europa de Est, inclusiv în România, au avut loc proteste de stradă faţă de creşterea francului elveţian, protestatarii cerând reconversia creditelor in moneda locală, la dobânzile iniţiale.

În luna septembrie, Parlamentul croat a aprobat, în unanimitate, un act normativ propus de Guvern, care permitea conversia în euro a creditelor denominate în franci elveţieni. În Polonia, guvernatorul Băncii Centrale, Marek Belka, i-a avertizat pe creditori că trebuie să se pregătească pentru conversia în zloţi a creditelor ipotecare în franci elveţieni.

 În România, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat pe 25 noiembrie proiectul de lege privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. Proiectul de lege prevede că debitorul are dreptul să stingă creditul ipotecar prin transmiterea către creditor a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat în favoarea creditorului, fără a mai plăti altceva.

Relaxarea cantitativă din Europa

Pentru a stimula creşterea economiei zonei euro şi a evita pericolul deflaţiei, Banca Centrală Europeană (BCE) a început, în luna martie a acestui an, să achiziţioneze lunar obligaţiuni suverane ale statelor din zona euro şi bonduri corporatiste de până la 60 de miliarde de euro. Conform calendarului iniţial, aceste achiziţii urmau să se deruleze până în luna septembrie 2016.

În pofida acestor achiziţii, economia zonei euro înregistrează doar o creştere modestă, iar oficialii BCE au început să ia în considerare noi măsuri pentru a susţine creşterea economică şi inflaţia. În luna octombrie, rata anuală a inflaţiei în zona euro a urcat până la 0,0%, de la minus 0,1% în luna septembrie, în condiţiile în care obiectivul BCE este o creştere a preţurilor de sub 2%. În aceste condiţii, la începutul lunii decembrie, BCE a anunţat extinderea programului de achiziţii de obligaţiuni, prin prelungirea duratei acestui program până la finele lunii martie 2017 şi lărgirea paletei de titluri pe care le va achiziţiona, prin includerea de obligaţiuni municipale şi regionale. De asemenea, BCE a decis să coboare şi mai mult în teritoriul negativ dobânda la depozite (minus 0,30%) pentru a stimula activitatea economică şi a contracara inflaţia scăzută din zona euro.

Grexit

Grecia a fost pe punctul de a ieşi din zona euro, după ce a intrat în incapacitate de plată în legătură cu un împrumut datorat Fondului Monetar Internaţional (FMI). Un referendum cu privire la cel de al treilea program internaţional de asistenţă a fost organizat la finele lunii iunie după ce guvernul Syriza a pus capăt discuţiilor cu creditorii. A urmat o gravă criză politică care a dus la demisia ministrului de Finanţe, Yanis Varoufakis, şi la introducerea de restricţii asupra mişcărilor de capital. La începutul lunii iulie, guvernul grec a ordonat închiderea băncilor timp de mai multe săptămâni şi limitarea sumelor ce pot fi retrase de la ATM-uri la 60 de euro pe zi.

După câteva săptămâni, Grecia a ajuns la un acord cu creditorii internaţionali pentru un nou program de asistenţă, cel de-al treilea program de asistenţă financiară acordat Greciei, în valoare de 86 de miliarde de euro. Pentru a se proteja de o posibilă extindere a crizei din Grecia asupra sistemelor lor bancare, oficialii din Albania, Bulgaria, Macedonia, România şi Serbia au decis să pună în carantină diviziile locale ale băncilor greceşti, astfel încât, în cazul în care băncile mamă intră în colaps, subsidiarele lor să poată supravieţui. Băncile greceşti sunt jucători importanţi în sistemele financiare ale statelor vecine Greciei.

În Bulgaria, subsidiarele National Bank of Greece, Alpha Bank, Piraeus Bank şi Eurobank Ergasias controlează aproximativ 22% din activele bancare, un procentaj similar cu cel înregistrat în Fosta Republică Iugoslavă Macedonia. De asemenea, băncile greceşti sunt active pe pieţele din România, Albania şi Serbia.

Prăbuşirea pieţei bursiere chineze

La începutul lunii august, îngrijorările cu privire la încetinirea economiei chineze au dus la o prăbuşire cu 45% a indicelui bursei de la Shanghai, ‘o fugă accelerată’ a capitalului şi o scădere record a rezervelor valutare. Prăbuşirea pieţei bursiere chineze a dus la vânzări masive de acţiuni pe pieţele din întreaga lume, pe fondul îngrijorărilor că autorităţile de la Beijing nu pot să pună capăt declinului bursei în pofida mai multor măsuri adoptate.

Pentru a opri declinul bursei, autorităţile de la Beijing au injectat peste 110 miliarde de dolari într-o serie de instituţii financiare, în ideea de a menţine lichiditatea în sistemul bancar. De asemenea, Banca centrală a Chinei a adoptat o nouă reducere a dobânzii de bază, cea de a cincea reducere a costului creditului după luna noiembrie 2014. În plus, Banca centrală a Chinei a redus şi nivelul rezervelor minime obligatorii pentru bănci, în încercarea de a le stimula să acorde mai multe credite şi a reduce costul împrumuturilor pentru companii, persoane fizice şi autorităţi locale.

După decenii în care creşterea economică a Chinei a fost mai mare de 10% pe an, stimulată de exporturi şi cheltuieli publice masive în infrastructură, motoarele de creştere au început să încetinească: producţia industrială s-a diminuat, exporturile au scăzut, iar piaţa imobiliară a stagnat. În încercarea de a reechilibra şi a reorienta economia spre un model de creştere mai lent dar mai durabil, guvernul chinez vrea să stimuleze consumul intern, prin încurajarea serviciilor şi a sectorului privat şi de asemenea să restructureze companiile de stat ineficiente.

Majorarea dobânzii de bază de către Rezerva Federală americană

La mijlocul lunii decembrie, Banca Centrală a SUA (Federal Reserve-Fed) a majorat dobânda de politică monetară pentru prima dată în aproape 10 ani, apreciind că prima economie a lumii a depăşit daunele provocate de criza financiară din perioada 2007-2009.

Comitetul de politică monetară al Rezervei Federale (FOMC) a decis să majoreze rata dobânzii pentru fondurile federale cu un sfert de punct, până la un interval cuprins între 0,25 şi 0,50%. Aceasta a fost prima majorare a costului creditului decisă de Fed după luna iunie 2006. Chiar dacă este vorba de o majorare modestă (0,25%), aceasta va creşte costurile cu împrumuturile pentru toată lumea, de la guverne străine la companii şi până la cumpărătorii de case şi automobile, în timp ce îi va recompensa mai mult pe cei care îşi ţin economiile la bancă. Pieţele financiare se aşteptau la această majorare, având în vedere recentele date statistice care arată că economia americană continuă să creeze noi locuri de muncă într-un ritm susţinut.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a apreciat că decizia Fed de a majora costul creditului ar putea stimula o ieşire a capitalului din cele 37 de ţări care formează aria sa de operaţiuni, ducând la creşterea costurilor de creditare, scăderi pe pieţele financiare şi deprecieri de monede. Însă, BERD a subliniat că, cel mai probabil, aceste efecte vor fi modeste, deoarece puţine din ţările din aria sa de operaţiuni au atras mari volume de capital în anii de după criza financiară din 2008, când creşterea economică slabă şi politica monetară relaxantă din SUA şi alte părţi ale lumii au determinat investitorii să-şi transfere banii spre economiile în curs de dezvoltare.

Prognoze pentru 2016

Analiştii estimează că în anul care urmează investitorii se vor confrunta cu posibilitatea unor noi majorări ale costului creditului din partea Rezervei Federale americane, un dolar puternic şi preţuri reduse la materiile prime. Alte semne de întrebare se referă la cât de mare va fi încetinirea economiei chineze şi cât de departe vor merge celelalte bănci centrale cu relaxarea politicii monetare. Cum va evolua această diferenţă dintre SUA şi restul economiei mondiale este unul din factorii importanţi care va influenţa sentimentul investitorilor în anul următor.