Hollande este favorit în sondajele de opinie, pentru câştigarea alegerilor, ceea ce provoacă temeri legate de un control mai slab asupra finanţelor publice şi modificarea acordului din zona euro privind disciplina fiscală, deşi promisiunile iniţiale ale acestuia pentru renegocierea tratatului au fost retrase, relatează Reuters.
Primul tur al alegerilor preşidenţiale din Franţa va avea loc duminică, iar cel de-al doilea în luna mai.
Mulţi analişti nu au o părere mai bună nici despre planurile fiscale ale conservatorului Nicholas Sarkozy, care se bazează, în opinia lor, pe estimări de creştere economică prea optimiste.
Cea mai importantă diferenţă între programele de reducere a deficitului ale celor doi candidaţi este perioada de timp în care ar urma să fie echilibrat bugetul, până în 2017 în cazul lui Hollande şi până în 2016, potrivit lui Sarkozy.
Analiştii intervievaţi de Reuters nu se aşteaptă ca cei doi candidaţi să îşi respecte angajamentele din campania electorală.
„Dacă după alegeri nu va avea loc o modificare a declaraţiilor din campanie, este posibil să asistăm la un atac speculativ pe piaţă”, a declarat Marie Diron, analist la Oxford Economics.
Un broker din Paris a declarat că tot mai mulţi clienţi se interesează de produse derivate influenţate de alegeri.
„Toată lumea vede riscul scăderii preţurilor activelor franceze, pentru că realegerea lui Sarkozy nu înseamnă rezolvarea peste noapte a deficitului bugetar, în timp ce reducerea acestuia nu este o prioritate pentru Hollande, ceea ce nu calmează investitorii”, a arătat brokerul.
Încrederea în zona euro este deja în scădere, problemele financiare ale Spaniei riscând să readucă regiunea în criză.
Sarkozy a avertizat săptămâna trecută că o victorie a lui Hollande va provoca o criză de încredere. Hollande a replicat că afirmaţiile lui Sarkozy încurajează speculaţiile, în detrimentul Franţei.
Guvernatorul băncii centrale franceze, Christian Noyer, a declarat că nu vede motivul unor atacuri împotriva Franţei pe pieţele financiare, atâta timp cât va fi confirmată cu claritate şi fermitate prioritatea reducerii datoriilor.
Mulţi investitori au reacţionat deja înainte de alegeri, astfel că obligaţiunile Franţei au avut în ultima lună o evoluţie mai slabă decât cele alte altor state mari din zona euro, iar CDS-urile, asigurările pentru default-ul datoriilor, au depăşit nivelul de 2% pentru prima oară din ianuarie.
Indicele bursier CAC 40 a avut la rândul său performanţe sub cele ale indicilor din Germania şi Marea Britanie.