Piperea: Clienţii nu vor mai plăti ratele, dacă băncile vor contesta notificările de dare în plată

„Dacă băncile au de gând să aibă această atitudine (de contestare în instanţă – n.r.), n-au decât, pentru că oamenii vor găsi de cuviinţă să nu mai plătească niciun fel de rată, să vină la executare silită peste doi-trei ani şi după aceea dau în plată”, a afirmat Piperea, care a participat la scrierea legii privind darea în plată alături de iniţiatorul acesteia, deputatul PNL Daniel Zamfir.

El a punctat că, dacă toate băncile din România vor contesta toate notificările de dare în plată, un efect care s-ar putea întoarce „cu violenţă” împotriva instituţiilor de credit în câteva săptămâni de la momentul în care vor începe „să curgă” contestaţiile ar fi ca nimeni să nu mai plătească ratele la bancă.

„Atunci chiar şi cel care nu avea de gând să dea în plată va spune: «băi, ia stai un pic, nu se poate specula această prostie a băncilor? Hai sa fac şi eu o notificare de dare în plată şi timp de un an de zile nu mai plătesc»”, a adăugat Piperea.

În instanţă se ajunge dacă banca refuză să încheie la notariat contractul de dare în plată, iar în această etapă cheltuielile de judecată sunt suportate de instituţia de credit, iar plata ratelor şi a dobânzilor se suspendă.

În cazul în care judecătorul acceptă contestaţia băncii şi-i dă câştig de cauză, se revine la situaţia anterioară, iar clientul plăteşte toate ratele şi dobânzile care au curs în perioada în care a avut loc procesul.

„Atât timp cât banca are tupeul, ţâfna să conteste, atât în faza de notificare, cât şi în faza de hotărâre a judecătorului, în pasul trei, toate efectele contractului sunt îngheţate. Banca, dacă are de gând să conteste toate notificările din ţară, toate dările în plată şi să facă acest lucru tot sistemul bancar, n-are decât s-o facă pentru că, în toată perioada, care poate să dureze şi doi ani, nu mai curg rate şi dobânzi”, a subliniat avocatul.

El consideră că nicio bancă nu va câştiga însă în instanţă.

În ceea ce priveşte costurile pentru persoanele care vor să dea un imobil în plată, Piperea spune că notificarea băncii la notar pentru darea în plată n-ar trebui să coste mai mult de 50 de lei, iar dacă documentul este întocmit de un avocat, preţul ar trebui să fie de circa 100-150 de lei.

Taxele notariale şi comisioanele se aplică în pasul al doilea al procedurii, când se semnează contractul de dare în plată la notar, dacă de la momentul notificării cele două părţi nu au ajuns la o înţelegere prin negociere.

Autentificarea contractului trebuie să ţină cont de listele de preţuri pe zone pe care le au notarii.

„Pentru un apartament care valorează 45.000 de euro, după estimările mele, toate taxele ar trebui să fie de maxim 4.000 de lei, cu tot cu notarul. Dacă costă mai mult, trebuie să te duci la alt notar. Iar 1.000 de euro ca să scapi de datorii pe 25 de ani nu este o sumă foarte mare”, a menţionat Piperea.

Avocatul va organiza marţi o dezbatere, la Camera de Comerţ şi Industrie a României, la care va participa şi iniţiatorul legii, pentru a furniza celor interesaţi toate detaliile despre procedura de dare în plată.

Astfel, Piperea va pune la dispoziţie maxim 32 de modele de notificări de dare în plată şi tot atâtea notificări de întrerupere a executării silite pentru eliberarea de datorii a debitorului căruia i s-a vândut deja imobilul ipotecat.

Avocatul a menţionat că va prelua un proces în instanţă în care darea în plată va fi contestată şi unul în care banca va refuza eliberarea de datorii a clientului deja executat.

Legea dării în plată va intra în vigoare vineri, 13 mai, la 15 zile după publicarea în Monitorul Oficial.

Persoanele care vor putea beneficia de această lege trebuie să fie consumatori persoane fizice, cu credite imobiliare/ipotecare de maxim 250.000 de euro, inclusiv credite de nevoi personale cu ipotecă, condiţia fiind ca finanţările să fi fost contractate pentru achiziţia, construcţia, extinderea, modernizarea, amenajarea sau reabilitarea unui imobil cu destinaţia de locuinţă sau garanţia să include cel puţin un imobil cu destinaţia de locuinţă.

De asemenea, se aplică şi debitorilor care au fost deja executaţi silit de către bănci, pentru a le fi şterse datoriile rămase.

Majoritatea băncilor au anunţat că vor contesta în instanţă primele notificările de dare în plată, respectiv aspectele de neconstituţionalitate ale legii, care vizează în principal aplicarea retroactivă şi încălcarea dreptului de proprietate.

Mai mult, nouă bănci au înăsprit deja condiţiile de creditare pe fondul apariţiei dării în plată, majorând în general avansul pentru creditele imobiliare la 30-40%.

Cinci bănci – Banca Românească, Raiffeisen Bank, Garanti Bank, Bancpost şi Intesa Sanpaolo Bank – au mărit avansul înainte ca legea dării în plată să fie votată, iar BRD şi Alpha Bank au aplicat măsuri după votul din Camera Deputaţilor, din 13 aprilie.

De asemenea, banca de stat CEC Bank a anunţat joi că măreşte la 30% avansul la creditele imobiliare şi majorează marja de dobândă la împrumuturi cu 1 punct procentual în cazul creditelor în lei şi cu 2 puncte procentuale la cele în valută.

BCR a majorat luni avansul la creditele ipotecare de la 15% la 35%, cumulat cu reducerea perioadei de finanţare de la maxim 30 de ani la 25 de ani.