Pirateria de software s-a lăsat cu 212 dosare penale în 2011
Astfel, pe linie de combatere, structurile specializate ale poliţiei au efectuat până în luna august 2012 peste 350 de acţiuni de verificare în urma cărora au fost înregistrate 212 dosare penale care vizează criminalitatea în domeniul de referinţă. În 66 dintre acestea s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de 81 persoane, suspectate de săvârşirea a 112 infracţiuni prevăzute de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe.
În ceea ce priveşte activităţile de prevenire, în cadrul campaniei derulate în perioada septembrie 2011 –iunie 2012, 13.000 de companii au primit scrisori din partea celor doi parteneri, prin care au fost informate cu privire la riscurile tehnice, legale şi de imagine asociate pirateriei software.
Dintre acestea, 4.700 de companii au primit consultanţă BSA referitoare la modul în care se poate realiza un audit software iar 1.500 dintre acestea au trimis formularele de auto-auditare, marea majoritate fiind consiliate în continuare de BSA sau chiar membrii BSA în legătura cu cele mai avantajoase variante de intrate în legalitate.
„Pirateria software în România cunoaşte un trend descendent, iar o importanţă deosebită pentru aceste rezultate o are colaborarea cu autorităţile române. Prin continuarea parteneriatului cu Poliţia Română, ne propunem să creştem nivelul de informare şi conştientizare în acest domeniu, în special în mediul de afacerişi sperăm să avem rezultate din ce în ce mai bune, care să aibă un impact puternic asupra economiei româneşti.”, Magda Popescu, Business Software Alliance Outside Counsel:
Anul acesta, parteneriatul BSA şi IGPR vizează iniţierea unei noi campanii de informare: „Poţi să treci de orice verificare cu bine?”
De asemenea, o valoare adăugată eforturilor anterioare o reprezintă concentrarea activităţilor Poliţiei Române, prin structurile de investigare a fraudelor, spre depistarea situaţiilor în care pirateria software se interferează cu fenomenul evazionist, având în vedere pe de o parte faptul că estimările organizaţiilor internaţionale evaluează o valoare comercială anuală a pieţei negre software în România de peste 207 milioane USD la nivelul anului 2011, iar pe de altă parte faptul că practica reprezentanţilor unor agenţi economici de a utiliza ilegal software în cadrul activităţilor comerciale creează premisele ca şi veniturile astfel obţinute să nu fie înregistrate în evidenţele contabile.
Planurile pentru 2012-2013
Începând de astăzi, peste 30.000 de companii vor fi informate cu privire la faptul că utilizarea software-ului pe mai multe calculatoare decât numărul permis prin licenţă, completarea contractelor de licenţiere cu date false, folosirea altor versiuni decât a celor contractate sau pur şi simplu utilizarea de software fără licenţă constituie infracţiuni circumscrise pirateriei software şi sunt fapte penale de natură economică.
Riscuri de securitate
Utilizarea de software fără licenţă poate implica şi riscuri de securitate. Conform studiilor realizate de BSA, IDC (International Data Corporation) şi alte firme terţe, companiile care utilizează software piratat sunt mai vulnerabile la atacurile informatice, iar tranzacţiile prin mijloace electronice, precum online banking, de exemplu, sunt mai puţin sigure. Dintr-un studiu realizat de Harrison Group pentru Microsoft Corporation în 2011, rezultă că aproape 24% dintre sistemele de operare piratate au fost infectate la instalare sau au descărcat şi au instalat malware în momentul conectării la internet.
Riscuri legale şi de imagine
În situaţia comiterii de infracţiuni referitoare la dreptul de autor şi drepturile conexe, legislaţia în vigoare prevede:
- amendă penală sau închisoarea de până la 4 ani pentru persoanele fizice cu rol de conducere sau responsabile din punct de vedere legal în cadrul companiilor;
- cumulativ cu pedepsele aplicate persoanelor fizice din companie, persoanelor juridice li se poate aplica o amendă penală de până la 600.000 RON;
- în funcţie de gravitatea infracţiunii, se pot aplica una sau mai multe pedepse complementare, printre care: dizolvarea persoanei juridice, suspendarea activităţii parţial sau total pe o perioadă de la 3 luni la 1 an, închiderea unor puncte de lucru pe o perioadă de la 3 luni la 3 ani, interzicerea dreptului de a participa la procedurile de achiziţii publice pe o perioadă de la 1 la 3 ani şi afişarea sau difuzarea hotărârii de condamnare;
- în plus faţă de sancţiunile penale, legea permite titularului drepturilor încălcate să solicite despăgubiri de până la de trei ori preţul licenţei.