„Am început încă imediat după OUG 20/2016 să lucrăm la această lege. Nu aveam evidenţa salariaţilor din sistem cu modul în care le sunt făcute salariile. Am ajuns de la 330.000 de persoane undeva la 750.000 de persoane unde ştim salariile bob cu bob şi săptămâna aceasta avem ultima piesă din acest puzzle, în care în 26 de ani nu s-a făcut nimic şi anume Hotărârea de Guvern care înfiinţează registrul public de salarizare în care încercăm să recuperăm celelalte salarii, mai ales din zona administraţiei publice locale, unde e autonomie şi unde în primăvară, când am cerut salariile, am primit erori foarte mari şi raportarea a fost doar parţială. Undeva, la începutul lunii decembrie, vom avea impactul, bob cu bob, pe tot sectorul public de salariaţi”, a declarat ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru.
El a adăugat că salariile persoanelor din sectoarele care nu au beneficiat de măriri salariale vor creşte, până în 2021, cu până la 60-70 la sută, dând exemplu autorităţile publice locale, asistenţa socială, angajaţii din cultură şi o parte din zona de armată.
„Pe prognoza de termen mediu a României ne permitem o creştere de 14 miliarde de lei până în 2021. Dacă faceţi calculul, 2,6 (miliarde lei, n.r.) cât am avut în OUG, plus 14 miliarde, este o creştere de 29,1 la sută a masei salariale în sector. Acest lucru va avea un impact pozitiv. Pentru sectoarele cele mai puţin privilegiate de măriri în ultima vreme, cum ar fi autorităţi publice locale, asistenţă socială, cultură şi o parte din zona de armată, vor creşte cu mai mult de 30 la sută, putând ajunge la 60-70 la sută din acest punct de vedere”, a precizat Pîslaru.
Ministrul Muncii a mai precizat că finalizarea legii salarizării nu are legătură cu campania electorală.
Premierul Dacian Cioloş a anunţat, în 8 noiembrie, că Guvernul contestă la Curtea Constituţională legea prin care se fac majorări de salarii în sănătate şi educaţie.
Cioloş a acuzat că modificările aduse OUG 20 în Parlament s-au făcut într-o abordare populistă, electorală a politicii salariale, fără o analiză şi fără o dezbatere solidă, care riscă din nou să pună orice guvern va veni în imposibilitatea de a adopta o lege a salarizării unitare, care să rezolve problema inechităţilor din sistemul public.
El a subliniat că solicitarea de control de constituţionalitate vizează legea de aprobare a Ordonanţei, astfel că, orice decide Curtea, OUG rămâne în vigoare şi se aplică.