Posibilele efecte ale plafonării prețului lemnului de foc. Companiile care prelucrează spun că populația nu va mai avea ce cumpăra

Prolemn, asociația care reprezintă interesele companiilor din industria de prelucrare a lemnului, susține că plafonarea la 400 de lei pe mc a lemnului de foc, decizie aprobată recent de Guvern, va duce la crearea unei penurii în piață, furnizorii preferând să își vândă marfa la export. Cei mai vulnerabili vor fi locuitorii din zona de câmpie, având în vedere costurile de transport care nu pot fi acoperite de prețul de vânzare.

Acum, neplafonat, lemnul de foc costă între 500 lei/mc la drum forestier în zona de munte, 700-75 lei/mc în zona de câmpie și peste 8-900 lei/mc pentru lemnul de foc paletizat, uscat, în oferta marilor retaileri. Creșterea prețurilor la lemnul de foc în România, pe piața liberă, a fost în anul 2022 de aproximativ 40 %, o creştere moderată față de dublarea prețurilor în majoritatea  țărilor europene.

„Este normal să existe un ecart de 250 lei/mc între prețurile lemnului de foc la drum auto forestier și cel dintr-un depozit de câmpie, ecart dat de costurile de transport și distribuție”, spun oficialii Prolemn potrivit cărora nici marii retaileri de profil nu vor mai fi interesați să pună lemnul de foc în ofertă.

„Operatorii economici care au cumpărat lemnul pe picior cu 400 lei/mc nu îl vor putea vinde tot cu 400 lei/mc după cheltuieli de exploatare,
transport, depozitare, paletizare”, mai spun reprezentanții Prolemn, potrivit cărora vor avea probleme inclusiv instituțiile publice, între care școli și primării din mediul rural, care încheie contracte de aprovizionare pe SEAP și care vor rămâne fără furnizori.

În România, aproximativ jumătate din gospodării se încălzesc cu lemne, totalizând 3,5 milioane gospodării, cu un consum de resursă estimat la 14 milioane de tone. Din acest consum, 6,5 milioane mc provin ca lemn brut din masa lemnoasă recoltată din păduri, aproximativ 2,2 milioane mc din deșeuri din prelucrarea lemnului, iar diferența este autoconsum din proprietăți private și vegetație din afara fondului forestier. Consumul de peleți pe piața internă este estimat la 200.000 tone anual, față de o producție de 600.000 tone anual, diferența de producție neacoperită de cererea pe piața internă fiind exportată.

„Portița” pe care o pot exploata operatorii economici

Potrivit Asociației, măsura impusă de Guvern nici măcar nu va duce la plafonarea prețului, pentru ccă operatorii economici au varianta unor soluții de avarie- vor putea taxa lemnul de foc și serviciile adiționale (de tăiere, despicare, paletizare) pe facturi separate. Astfel, consumatorul final va plăti mai mult, având în vedere că TVA la lemnul de foc este de 5% iar la servicii de 19%.

„Deficitul de lemn de foc conduce la direcționarea resursei de lemn care ar putea fi folosită de către industrie către lemn de foc, cu pierderi uriașe pentru economia națională și bugetul statului. Costurile sunt plătite în final tot de populație, prin prețurile produselor din lemn,
acestea regăsindu-se cu marje de creștere de 40 % în topul creșterilor de prețuri ale producției industriale”, mai transmite Prolemn.

Creșterea cantității exploatate. Argumente pro și contra acestei s

Potrivit Prolemn, soluția este nu plafonarea prețurilor lemnului de foc, ci asigurarea necesarului de resursă de lemn care să echilibreze cererea și oferta, având în vedere că România recoltează comercial 33 % din creșterea anuală a pădurii, față de o medie europeană de 67 %, așa cum arată recentul studiu PricewaterhouseCoopers.

Ministerul Mediului, instituția care a propus varianta plafonării, spune însă să prețurile nu au crescut din cauza deficitului de lemn din plan local ci pentru că prețurile se aliniază trendului global, care este unul ascendent.

Astfel, ministrul Mediului,  Barna Tanczos a declarat recent că nu va ceda presiunilor de a crește cantitatea exploatată, pentru că nu acesta este motivul creșterilor de preț.

Cât costă lemnul de foc în alte țări

De altfel, și din datele Prolemn, prețurile peleților au crescut de 2,5 ori în Germania și Belgia, până la nivele de 700 de Euro/tonă ca preț de retail, iar prețurile lemnului de foc s-au dublat în cvasitotalitatea țărilor europene comparativ cu perioada similară a anului trecut. În țările vestice, lemnul de foc costă de la 50-60 de Euro/mc pentru lemnul de foc la drum auto forestier până la 400 de Euro/tonă pentru lemnul de foc paletizat, în oferta marilor retaileri. Diferențierea de prețuri corespunde costurilor de producție pentru serviciile înglobate de despicare, paletizare, transport, depozitare și distribuție, întâlnindu-se pe toate piețele mature, cu bonusuri mari pentru comerțul on-line de lemn paletizat, lemnul uscat cu valoare energetică maximă utilizat în centrale moderne, comandat comod și livrare rapidă.

Situația este diferită în țările central și est-europene, unde încălzirea cu lemne de foc a populației are o pondere mare.În Bulgaria, unde jumătate din gospodării se încălzesc cu lemn de foc, prețurile au crescut de la 40-50 de Euro/mc în 2021 la 100-150 de Euro/mc în 2022, în funcție de regiune.

Și în Polonia prețurile lemnului de foc sunt deja cu aproape 100 % mai mari decât acum un an. Și, în Slovacia, în funcție de tipul lemnului, prețurile s-au dublat în medie față de anul trecut.

„În toate țările europene, în contextul crizei energetice, a fost semnalată o cerere crescută de lemn de foc, alternativa energetică cea mai ieftină, care oferă în același timp securitate energetică în contextul temerilor privind blocajele în alimentarea cu gaz”.

Ce măsuri au luat alte țări

Din datele Prolemn, măsurile luate de guverne în Europa Centrală și de Est au fost variate.

• Polonia a aprobat o așa-numită alocație pentru lemn de 1000 PLN (212 de Euro) per gospodărie, pentru a ajuta până la două milioane de gospodării din țară care ard lemne pe timpul iernii.
• În Ungaria au fost luate măsuri pentru creșterea volumului disponibil în piață, prin scăderea nivelului de restricții ale recoltei în arii protejate și creșterea recoltei din lucrări de îngrijire.
• În Bulgaria au fost luate măsuri legate de interzicere a exporturilor și de susținere a companiilor pentru a pune mai mult lemn pe piață, în contextul deficitului de forță de muncă în sectorul de exploatări forestiere.